Subiectivul

Executia cuplului ceausist a fost comentata in mii de articole de presa, dupa 25 decembrie 1989. Cu timpul, mai toti actorii implicati, de la Ion Iliescu si Silviu Brucan la Victor Stanculescu si Virgil Magureanu, au sfarsit prin a admite ca a fost un proces „mai special”, derulat in graba si cu avocatul acuzatilor transformat in cel mai inversunat procuror. Nici nu e de mirare ca presedintele completului de judecata, Gica Popa, s-a sinucis la scurta vreme dupa proces, intarind si mai mult ideea ca totul a fost doar un simulacru care a acoperit un asasinat in toata regula. Argumente care sa justifice atitudinea completului de judecata au existat, cel mai vehiculat fiind acela ca omorarea Ceausestilor era singura cale de a opri macelul de pe strazi care a facut 60.000 de victime, ulterior reduse la numai 1.033. In anii care au urmat au aparut, incetul cu incetul, si alte teorii interesante. Fostul presedinte Emil Constantinescu a sustinut, in mai multe randuri, ca Ceausescu a fost asasinat pentru banii lui. „Fac aceasta afirmatie cu toata raspunderea: Ceausescu a fost asasinat pentru ca sa se poata folosi banii acestia de catre cei care trebuiau sa formeze sistemul oligarhic conform planului pregatit. Exact o rafuiala de tip mafiot, in care Nasul este lichidat ca sa vina altii la putere, sa ia banii si sa conduca afacerea, s-o conduca in alt stil. Generalul Stanculescu spune ca Postelnicu l-a chemat si i-a spus sa-i predea situatia banilor pe care i-a obtinut din vanzarea de armament. Stanculescu spune: „M-am consultat cu ministrul apararii si i-am spus «Nu i-o dam acum. Asteapta pana la 31 decembrie». Era in ’89, la inceputul lui decembrie. Deci Ceausescu trebuia omorat pana la sfarsitul lui decembrie. Niciodata n-a mai aflat ce s-a intamplat cu acesti bani”. Soarta lui a fost decisa inca din septembrie 1989...