Subiectivul

Gata. Cel puţin în primele două-trei luni ale anului viitor cursul euro va începe cu 4, după ce, ieri, pe piaţă s-au observat volume de tranzacţionare reduse şi volatilitate maximă, unde cu câteva zeci de milioane de euro poţi schimba rapid cotaţiile din piaţă.Aprecierea euro nu a fost una singulară, moneda unică atingând un maxim istoric faţă de lira sterlină, crescând faţă de toate monedele din regiune, dar şi comparativ cu dolarul şi yenul. O astfel de evoluţie este consecinţa încrederii investitorilor în puterea economiei din euro-zonă de a răspunde mai bine la recesiunea care a cuprins întreaga lume, dar şi o măsură de protecţie într-o perioadă de aversiune faţă de risc, datorată escaladării conflictului dintre Israel şi Hamas, care a făcut ca uncia de aur să crească ieri la un nou maxim, de 881 dolari, al ultimelor două luni, după ce în 10 octombrie ea atinsese un nivel de 918 dolari.Pe acest fond de aversiune faţă de risc, scăderea leului nu mai poate fi pusă pe seama unui atac speculativ, aşa cum s-a petrecut în octombrie, când BNR a strâns toţi leii din piaţă pentru a obliga băncile străine să facă un pas înapoi.Din motive psihologice BNR a anunţat un curs mediu de 3,9964 lei, faţă de 3,9649 lei, în ajunul Crăciunului, un nivel mai ridicat fiind înregistrat în 12 noiembrie 2004, 4,0259 lei.În piaţă deschiderea s-a realizat în jurul valorii de 3,97 lei, nivel la care s-a închis piaţa miercurea trecută. Presiunea pe cumpărarea de valută, venită atât de pe segmentul comercianţilor locali, al companiilor cu capital străin care îşi repatriau profiturile, dar şi al speculatorilor sau hedgerilor nerezidenţi, a împins rapid euro peste pragul de 4 lei. După o revenire spre 3,99 lei, euro a ţâşnit peste pragul de 4 lei, atingând în jurul orei 15:00 un maxim de 4,07 lei, nivel mai ridicat cu aproape 13% faţă de finalul lui 2007.
Care sunt factorii care determină deprecierea leului?
Ieşirile nerezidenţilor, în special a hedge funds, sunt consecinţa faptului că ele se aşteaptă ca în primele două-trei luni ale anului viitor să primească ordine de retragere din partea propriilor investitori, iar ele au nevoie astfel de lichidităţi.Străinii îşi pun întrebarea ce va face BNR cu dobânda sa de politică monetară, într-un moment în care majoritatea băncilor centrale din regiune au operat reduceri ale acesteia, pentru a stimula dezvoltarea economică, luând exemplul marilor bănci ale lumii, Rezerva Federală americană şi Banca Japoniei aducându-le la aproape 0%. În acest moment dobânda BNR de 10,25% este cea mai ridicată din regiune, în Ungaria ea fiind de 10%, în Polonia de 5%, iar în Cehia de 2,25%. Investitorii nu au fost convinşi de programul noului Executiv, care este bogat în promisiuni populiste, iar primele măsuri luate au fost de genul "să moară capra vecinului", cel mai bun exemplu fiind demiterile în masă de la Ministerul Transporturilor. România suferă de pe urma creşterii puternice a deficitelor, care cel puţin pe termen scurt sunt nesustenabile, ceea ce a obligat Trezoreria, în ultimele două luni, să se împrumute din piaţa locală la dobânzi maxime de 14,25%, egale cu cea de rată lombardă a BNR.Deficitul de cont curent va avea de suferit de pe urma restrângerii volumului de investiţii străine, de la 9-10 miliarde euro în acest an, la 5-7 miliarde euro, la care se adaugă reducerea remiterilor de valută în ţară din partea românilor care muncesc în străinătate, datorită recesiunii din euro-zonă. În acelaşi timp finanţările băncilor străine care au sucursale în România se va reduce semnificativ, după ce împrumuturile între centrale şi sucursala locală totalizaseră în cursul acestui an un maxim de 22,5 miliarde euro, bani care fuseseră folosiţi la creşterea creditării.
Fluctuaţii majore de curs în pieţele valutare din întreaga lume
Cursul mediu al dolarului a coborât de la 2,8353 la 2,7923 lei, urmare a scăderii majore a monedei americane faţă de cea europeană, paritatea dintre cele două urcând de la 1,4062 la 1,4362 dolari, la deschiderea burselor din SUA cotaţiile fiind de circa 1,43 dolari. În schimb, francul elveţian a urcat de la 2,6293 la 2,6684 lei.În regiune, cea mai afectată monedă a fost cea poloneză, euro urcând de la aproape 4,09 la 4,211 zloţi, valoare care reprezenta o depreciere de peste 14,5% faţă de finele lui 2007, pentru ca apoi să coboare la 4,11 zloţi. Pe piaţa monetară, dobânzile overnight se menţineau la valorile de miercurea trecută, de 13-15% pe an, peste dobânda de politică monetară, de 10,25%, dar în apropierea ratei lombarde, la care BNR împrumută băncile, de 14,25% pe an.
Anticipaţii corecte
Aşa cum prezentam în ediţia din 10 decembrie a Curierului Naţional, atacul speculativ din luna octombrie a eşuat în încercarea de a lovi puternicul prag de rezistenţă de la 4 lei pe euro. Intervenţia BNR a fost deosebit de puternică, speculatorii care pariaseră pe scăderea leului neputând să îşi susţină marjele în condiţiile în care banca centrală a atras în prealabil cea mai mare parte a leilor din piaţă. Din punct de vedere tehnic, trendul intermediar a fost stricat, inclusiv retragerea Fibonacci de 61% aferentă acestuia fiind depăşită sub presiunea activării ordinelor de stop-loss. Ulterior, însă, cumpărătorii de euro s-au reactivat de la nivelul de 3.535 împingând din nou cursul în sus. A fost iniţial o perioadă de zgomot, în ultimele săptămâni conturându-se însă o formaţiune de triunghi ascendent, cu latura superioară pe pragul de rezistenţă de 3,87, testat în nu mai puţin de patru şedinţe, şi o linie de trend ascendent cu o pantă de înclinaţie destul de abruptă. Apropierea de punctul de intersectare a acestui triunghi lăsa să se întrevadă o mişcare de amplitudine mai mare pe respectiva pereche valutară. Pe 9 decembrie am avut o străpungere decisivă a acestui prag, încă de la debutul şedinţei interbancare deschiderea fiind peste nivelul menţionat. Comentariul publicat de Fitch atunci a influenţat această mişcare, semnalul tehnic amplificând ordinele de vânzare de lei.În consecinţă, cotaţia a urcat violent până la un maxim de 3,9, ulterior menţinându-se deasupra vechii rezistenţe, devenită suport. Este interesant dacă în cursul zilei de 10 decembrie am avut o primă confirmare a acestui break-out. Validarea respectivului pattern de triunghi ascendent stabileşte un obiectiv de preţ situat peste pragul psihologic de 4 lei pentru un euro, fapt care ne avertizează în legătură cu evoluţia pe termen scurt a cursului de schimb.
Un curs de 4,34 lei/euro ''aruncă economia în aer''
După cum mai menţionam la începutul lunii, când avertizam asupra conturării pe graficele extinse ale perechii valutare euro-leu a două formaţiuni tehnice având obiectiv de preţ 4,34 lei, reprezentanţii patronatelor, cât şi oamenii de afaceri s-au arătat şi ei îngrijoraţi de o eventuală depreciere a leului, până la 4,34 lei/euro, spunând că în astfel de condiţii economia românească ''ar putea sări în aer''. ''Doamne fereşte să se ajungă tocmai acolo, pentru că ar sări în aer toată economia românească. La un curs care sare de 3,8 lei ne îngrijorează, atât pe noi exportatorii, ca să nu mai vorbim de importatori'', a declarat, pentru Curierul Naţional, Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor Români (ANEIR). De aceeaşi părere este şi secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, care ne-a explicat că ''este dificil să faci scenariul economiei româneşti la un curs de 4,34 lei/euro, practic acesta ar putea sări în aer, în orice caz, probabilitatea să se ajungă la un asemenea curs este foarte mică pentru că banca centrală sigur va interveni pe piaţă şi va opri acest fenomen''.
Vor fi scumpiri şi falimente în masă
În plus, membrii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA) nici nu vor să se gândească ce s-ar putea întâmpla dacă moneda naţională s-ar deprecia atât de mult în faţa monedei europene şi prezic României un viitor sumbru. ''Scenariul economiei la un curs de 4,34 lei/euro nu poate fi decât unul foarte negru, sau mai bine zis unul dezastruos. Foarte multe societăţi din industria alimentară, din sectoarele industriale în general, îşi vor închide porţile, mai ales cele care importă masiv'', a declarat pentru Curierul Naţional Dragoş Frumosu, preşedintele FNSIA. Totodată, Dragoş Frumosu s-a arătat îngrijorat şi în privinţa importurilor, în condiţiile în care peste 70% din produsele alimentare sunt din import acestea vor trece printr-un nou val de scumpiri care îl va arde la buzunar pe consumator.''Va creşte şi preţul la gazele naturale importate, şi cum acestea se găsesc în proporţii mari în procesul de fabricaţie al tuturor produselor alimentare, preţurile vor exploda. Cum la noi peste 70% din produsele alimentare sunt importate, procentul de depreciere se va regăsi în mod direct în preţul alimentelor de bază, carne, pâine, zahăr, orez şi ulei'', a mai spus preşedintele FNSIA.Reprezentantul Federaţiei a mai atras atenţia că numărul şomerilor s-ar putea mări semnificativ, dacă se va ajunge la un curs euro/leu de 4,34. ''Dacă leul se va deprecia atât de mult, multe companii multinaţionale vor pleca din România, lăsând în urmă numai şomeri şi sărăcie. Aceste companii sunt pregătite să facă faţă unor cutremure mari, dar cum ar fi un curs de 4,34 lei/euro nu cred că vor rezista. De aici va porni un nou val de migraţie al românilor în căutarea unui loc de muncă şi astfel vom deranja foarte multe ţări, pentru că nimănui nu-i convine ca, în plină criză financiară, locurile lor de muncă să fie ocupate de muncitori străini'', a subliniat Frumosu.