Subiectivul

Executivul s-a întrunit joi într-o şedinţă în care nu a reuşit să stabilească decât data de 29 ianuarie pentru adoptarea bugetului, după negocierile eşuate care s-au purtat miercuri seară pe această temă. „Guvernul a stabilit ca joi, 29 ianuarie, să adopte forma finală a proiectului de lege privind bugetul de stat, a proiectului de lege privind bugetul asigurările sociale de stat şi a pachetului de politici şi măsuri anticriză. Guvernul a stabilit ca ambele proiecte de buget pe anul 2009, precum şi pachetul de măsuri şi politici anticriză, inclusiv propunerea de reducere a numărului personalului bugetar de la nivelul aparatului central al ministerelor, să fie, în prealabil, discutate cu patronatele şi sindicatele“, se arată într-un comunicat al Executivului.

Amintim că ultimul termen avansat pentru publicarea măsurilor anticriză de către ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a fost 22 ianuarie.

Principalele domenii asupra cărora PSD şi PDL nu au căzut de acord au fost banii pentru profesori şi pentru pensii. Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, confirmă: „Nu s-a ajuns la o înţelegere cu salariile profesorilor şi cu pensiile“. „Ei au socotit o creştere economică de 2,5% din care au calculat PIB-ul şi au făcut bugetul altfel decât până acum. Au luat cele mai importante capitole, salariile bugetarilor, investiţiile şi aşa mai departe. Domnul Pogea a spus că a prins majorările salariale la profesori, însă acum nu ştiu, pentru că proiectul dat aseară are doar suma totală“, explică ministrul Educaţiei. Astfel, Ecaterina Andronescu l-a rugat pe directorul financiar din subordine să calculeze care sunt salariile. Mai mult, l-a pus să calculeze şi la ceilalţi bugetari „ca duminică, la întâlnirea cu domnul Pogea, să am cu ce să mă lupt, să am argumente“. „Mie mi-a spus ministrul o chestiune care nu-mi convine: „Sunt majorările prinse, dar să vedem cum le eşalonăm“, spune Ecaterina Andronescu.

Sarcina dată joi de premierul Emil Boc tuturor miniştrilor este ca fiecare să facă o analiză în urma căreia să stabilească numărul funcţionarilor publici de care se pot debarasa. Ideea este ca, în total, 20% dintre angajaţii ministerelor să fie disponibilizaţi. Procedura este ca fiecare ministru să facă o propunere şi apoi să se decidă ce procent va fi vizat pentru fiecare instituţie. Astfel, la unele ministere ar putea să fie daţi afară 25% dintre funcţionari, iar la altele doar 15%. Cancelaria primului-ministru este primul vizat pentru disponibilizări, indicele aplicat aici putând fi chiar de 40%.

„Guvernul nu şi-a fixat o ţintă de reducere de 20%, ci a vrut să taie cât mai mult posibil din personalul aparatului de stat fără să afecteze funcţionarea normală a ministerelor“, a declarat pentru Cotidianul consilierul de stat pe probleme economice, Ionuţ Popescu. „Nu vă putem spune cât vom economisi din aceste tăieri. Asta pentru că ministerele trebuie să vadă acum la câţi oameni pot renunţa. Apoi, centralizăm propunerile lor. 20% nu este o ţintă. În unele ministere se poate tăia mai mult, în altele mai puţin. Ca să putem face economii de miliarde de euro, aşa cum impune situaţia, trebuie să ne uităm la toate posibilităţile de reducere a cheltuielilor“, a explicat Popescu.

Dacă în tot aparatul central (Guvern, ministere, autorităţi şi agenţii din subordine) sunt în jur de 14.000 de posturi, dintre care ocupate sub aproximativ 11.500, indicele de 20% se va aplica doar posturilor ocupate - deci vor fi daţi afară circa 2.000 de oameni. În plus, nu vor fi luaţi în calcul cei care vor trebui să iasă din sistem la 1 februarie, obligaţi să se pensioneze. Luând în calcul salariul mediu brut lunar din noiembrie de la INS, de 3.205 lei, care se câştigă în administraţia publică (probabil cifra din administraţia centrală este mult mai mare), Guvernul ar reuşi să scoată din reducerea cu 20% a personalului circa 22,5 milioane de euro.

Deja anumiţi miniştri şi-au prezentat punctul de vedere. Dacă ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, şi ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, au declarat că în instituţiile pe care le conduc sunt oricum prea mulţi angajaţi, ministrul Administraţiei şi Internelor, Liviu Dragnea, a spus că nu are destui angajaţi şi că la Interne, Apărare şi Justiţie se vor aplica reguli speciale.

Dragnea se teme de mişcări de stradă

Ministrul Liviu Dragnea a declarat, joi, la bilanţul Jandarmeriei,că posibilele efecte ale crizei economice pot provoca frământări sociale, el cerându-le jandarmilor să dea dovadă de tact în eventualele misiuni. „Vă cer ca, în eventualele misiuni pe care le veţi desfăşura, să daţi dovadă de tact şi să puneţi accent pe caracterul preventiv şi descurajant“, a declarat Dragnea. Previziunile sumbre ale lui Dragnea sunt „confirmate“ deja de unii lideri sindicali. „Dacă se va decide reducerea personalului din întregul sistem bugetar cu 20% funcţionarii publici se vor alia cu profesorii şi cadrele medicale şi vor relua protestele până când vor da jos Guvernul“, a declarat preşedintele Sed Lex, Vasile Marica.