luni, 5 ianuarie 2009
Dobanzile de politica monetara tind spre zero la nivel mondial
Criza cu care se confrunta economia internationala conduce la masuri extreme
Economia Japoniei s-a confruntat cu un deceniu in care deflatia si dobanda de politica monetara ajunsa la pragul minim de 0% au reprezentat adevarate provocari pentru oficiali, care au hotarat sa lupte cu dezechilibrele macroeconomice prin aplicarea politicii de reducere cantitativa. Criza economica ce urmeaza in Statele Unite ale Americii (SUA) celei financiare a facut ca banca centrala americana sa aplice propriile masuri menite sa sustina creditarea si sa stimuleze economia. Activitatea economica s-a redus considerabil dupa decembrie 1989 in Japonia, tara incepand sa se confrunte cu deflatia dupa 1995. Analizele si prognozele economistilor au subestimat potentialul maladiv al perioadei initiale de reducere a ritmului de crestere economica de dupa 1989, ceea ce a facut ca masura de reducere a politicii monetare sa devina insuficienta pentru redresarea economiei japoneze. Dupa o serie de masuri care s-au dovedit ineficiente, Banca Japoniei a luat hotararea de a aplica politica de reducere cantitativa. Astfel, incepand cu 19 martie 2001, organul de reglementare a pietei bancare japoneze a aplicat in premiera pentru vremurile moderne o serie de masuri menite sa stimuleze economia prin raspunsul la deprecierea acuta a pretului marfurilor si activelor.
Modelul japonez
Altfel spus, Banca Japoniei s-a luptat cu deflatia folosind alte parghii decat cele clasice, avand in vedere ca dobanda de politica mo- netara se afla deja la zero si nu mai putea fi folosita pentru stimularea creditarii. Astfel, banca centrala japoneza si-a schimbat tinta operationala zilnica de la rata dobanzii pentru numerarul de pe o zi pe alta si a trecut la nivelul rezervelor de cont curent ale bancilor. In cei cinci ani in care programul a fost pus in aplicare, banca centrala japoneza a crescut de noua ori nivelul minim admis pentru rezervele pe care bancile trebuiau sa le asigure pentru contul lor curent. In plus, si-a sporit considerabil numarul achizitiilor la vedere de titluri pe termen lung emise de Guvernul japonez. Scopul a fost inundarea sistemului bancar cu rezerve de bani lichizi, care sa mentina la zero nivelul ratei dobanzii la operatiunile de credit interbancar pe termen foarte scurt, in care banii imprumutati pot fi retrasi sau rambursati in fiecare zi, fara termen de rambursare. Banca Japoniei a incheiat oficial durata aplicarii reducerii cantitative in data de 9 martie 2006.
Trei campuri de bataie
Politica de reducere cantitativa impusa de Banca Japoniei a fost alcatuita din trei directii de actiune distincte. In primul rand, a fost angajamentul de a mentine nivelul dobanzii monetare la zero pana cand nu mai exista niciun dubiu ca fenomenul de deflatie a fost anulat. In plus, reducerea cantitativa dupa modelul japonez a implicat si cresterea dimensiunilor bilantului bancii centrale japoneze, respectiv, schimbarea compozitiei elementelor din bilant. Rezultatul a constat in reducerea termenelor (durata de la emisiune pana la maturitate) la titlurile guvernamentale prin cresterea asteptarilor ca ratele de dobanda pe termen scurt viitoare vor ramane aproape de zero, fara insa ca primele la termen pentru titlurile de stat sau primele de risc pentru alte active sa fie afectate. Mai mult decat atat, politica de reducere cantitativa a sustinut bancile si, pe langa ele, firmele dependente de finantarea venita dinspre institutiile de credit, prin certitudinea ca Banca Japoniei va continua sa asigure sistemului bancar lichiditatea necesara functionarii. In acest mod a fost redusa incertitudinea legata de finantarile viitoare.
Dobanda monetara zero nu a fost de ajuns
Inainte de punerea in practica a politicii de reducere cantitativa, Banca Japoniei a mentinut dobanda monetara la zero in intervalul de timp februarie 1999-august 2000. Masura a fost insotita si de asigurarea de rezerve de lichiditati pentru banci, dar doar in limita mentinerii la zero a ratei dobanzii pentru numerarul de pe o zi pe alta. Reducerea cantitativa care a urmat a reprezentat o schimbare de politica in sensul unei interventii mai profunde si in acelasi timp mai vizibile a bancii centrale. Atunci cand a trecut la aplicarea reducerii cantitative, Banca Japoniei a promis ca va pastra politica respectiva in vigoare pana cand inflatia de baza va ajunge la zero sau pana cand rata anuala va inregistra o crestere pe perioada mai multor luni consecutive. Tinta de inflatie a fost mai puternica decat politica dobanzii monetare zero, masura ce dadea asigurari legate doar de mentinerea ratelor de dobanda la zero pana cand economia japoneza ar fi dat semne ca isi revine. Avand in vedere ca rata de inflatie era chiar mai jos decat avansul economic, iar Banca Japoniei era cunoscuta ca avand traditie in supravegherea stricta a indicelui preturilor de consum, politica dobanzii monetare zero nu a reprezentat o masura suficienta pentru a asigura o inflatie peste zero. In contrast, reducerea cantitativa reprezenta un angajament luat de banca centrala japoneza ca va pune capat fenomenului de reducere considerabila a creditarii si a masei monetare (deflatia).
Criza creditarii in SUA
Economia SUA se confrunta in prezent, in urma crizei financiare, cu o serie de fenomene similare perioadei de deflatie prin care a trecut Japonia. Economia aflata in criza a facut ca rata somajului sa creasca pana la cel mai inalt nivel din 1993 si pana in prezent, 6,7%/luna, in timp ce preturile de consum au scazut la un nivel-record in noiembrie. Desi neaga pericolul riscului unei prabusiri imediate a preturilor (deflatie), autoritatile monetare americane au declarat deja ca vor folosi ,,toate instrumentele disponibile” pentru a stimula creditarea si a genera astfel premisele reluarii unui avans economic sustinut. Ratele de dobanda foarte mici si deflatia reprezinta o combinatie foarte periculoasa. Atunci cand ratele de dobanda ajung la zero, operatiunile de pe piata libera sunt mai putin eficace deoarece rezervele monetare si titlurile de stat pe termen scurt reprezinta un substitut aproape perfect pentru bilantul bancilor. In consecinta, bancile nu mai sunt interesate sa acorde un volum sporit de credite, pentru ca pot avea profit doar prin achizitionarea de titluri de stat. Declinul preturilor si reducerea creditarii descurajeaza consumul si investitiile, doua din motoarele de baza pentru sustinerea avansului economic.
Modelul american
Rezerva federala americana (Fed) a deschis o noua era in istoria politicilor monetare din SUA, prin reducerea ratelor de dobanda la zero si prin angajamentul de a cumpara cantitati nelimitate de titluri financiare, anunta Bloomberg. Fed a eliminat efectiv rata dobanzii pentru creditele interbancare, aducand dobanda-tinta la creditele overnight la 0,25%. Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu 5,25% din august 2007 si pana in prezent, in incercarea de a stimula creditarea.
Mai mult decat atat, oficialii Fed au trecut deja la aplicarea unor masuri asimilate politicii de reducere cantitativa. Exista insa anumite diferente fata de reducerea cantitativa aplicata de Banca Japoniei. In timp ce banca centrala japoneza a cumparat maturitati de stat, Fed a ales sa cumpere direct titluri financiare garantate prin ipoteci si sa imprumute banii catre sectorul privat. Banca centrala americana isi propune sa sustina functionarea pietelor financiare si sa stimuleze economia prin intermediul operatiunilor pe piata libera. In plus, Fed va lua si alte masuri care sa sustina dimensiunea propriului bilant la un nivel ridicat.
Efecte benefice greu de dovedit
Cauzalitatea dintre politica de reducere cantitativa aplicata de Banca Japoniei in perioada martie 2001-martie 2006 si revigorarea economiei japozeze este totusi una foarte greu de demonstrat. Cei mai multi specialisti sunt de parere ca reducerea cantitativa a sprijinit cel putin sistemul bancar. Chiar daca nu s-a inregistrat un avans economic evident, deteriorarea economica a fost stopata. Economia japoneza a inceput, incetul cu incetul, sa capete ritm, mai ales datorita contributiei consumului domestic si a investitiilor. In plus, volumul in crestere al exporturilor a impulsionat si mai mult revigorarea economiei. Desi deflatia a disparut in 2006, datorita politicii de reducere cantitativa, a revenit dupa o scurta perioada de haos in 2007 si a continuat pana la explozia preturilor marfurilor petrecuta in urma cu cativa ani.
Poate urma Anglia
Dobanda de politica monetara ar putea ajunge la zero si in Marea Britanie, de la 2% in prezent. In plus, sectorul bancar ar putea necesita noi infuzii de capital, a declarat recent viceguvernatorul Bancii Angliei, Charles Bean, intr-un interviu pentru „Financial Times”. Bean a mai sugerat ca Banca Angliei ar putea decide sa implementeze masuri asimilate reducerii cantitative, respectiv majorarea rezervelor de capital din sistemul financiar prin preluarea de active de catre banca centrala. Totodata, bancile din Marea Britanie ar putea avea nevoie de noi injectii directe de capital din partea statului. Banca Angliei a redus dobanda de politica monetara cu trei puncte procentuale din octombrie pana in prezent, iar piata anticipeaza noi scaderi, in contextul primei recesiuni din Marea Britanie din ultimii aproape 20 de ani.
Modelul japonez
Altfel spus, Banca Japoniei s-a luptat cu deflatia folosind alte parghii decat cele clasice, avand in vedere ca dobanda de politica mo- netara se afla deja la zero si nu mai putea fi folosita pentru stimularea creditarii. Astfel, banca centrala japoneza si-a schimbat tinta operationala zilnica de la rata dobanzii pentru numerarul de pe o zi pe alta si a trecut la nivelul rezervelor de cont curent ale bancilor. In cei cinci ani in care programul a fost pus in aplicare, banca centrala japoneza a crescut de noua ori nivelul minim admis pentru rezervele pe care bancile trebuiau sa le asigure pentru contul lor curent. In plus, si-a sporit considerabil numarul achizitiilor la vedere de titluri pe termen lung emise de Guvernul japonez. Scopul a fost inundarea sistemului bancar cu rezerve de bani lichizi, care sa mentina la zero nivelul ratei dobanzii la operatiunile de credit interbancar pe termen foarte scurt, in care banii imprumutati pot fi retrasi sau rambursati in fiecare zi, fara termen de rambursare. Banca Japoniei a incheiat oficial durata aplicarii reducerii cantitative in data de 9 martie 2006.
Trei campuri de bataie
Politica de reducere cantitativa impusa de Banca Japoniei a fost alcatuita din trei directii de actiune distincte. In primul rand, a fost angajamentul de a mentine nivelul dobanzii monetare la zero pana cand nu mai exista niciun dubiu ca fenomenul de deflatie a fost anulat. In plus, reducerea cantitativa dupa modelul japonez a implicat si cresterea dimensiunilor bilantului bancii centrale japoneze, respectiv, schimbarea compozitiei elementelor din bilant. Rezultatul a constat in reducerea termenelor (durata de la emisiune pana la maturitate) la titlurile guvernamentale prin cresterea asteptarilor ca ratele de dobanda pe termen scurt viitoare vor ramane aproape de zero, fara insa ca primele la termen pentru titlurile de stat sau primele de risc pentru alte active sa fie afectate. Mai mult decat atat, politica de reducere cantitativa a sustinut bancile si, pe langa ele, firmele dependente de finantarea venita dinspre institutiile de credit, prin certitudinea ca Banca Japoniei va continua sa asigure sistemului bancar lichiditatea necesara functionarii. In acest mod a fost redusa incertitudinea legata de finantarile viitoare.
Dobanda monetara zero nu a fost de ajuns
Inainte de punerea in practica a politicii de reducere cantitativa, Banca Japoniei a mentinut dobanda monetara la zero in intervalul de timp februarie 1999-august 2000. Masura a fost insotita si de asigurarea de rezerve de lichiditati pentru banci, dar doar in limita mentinerii la zero a ratei dobanzii pentru numerarul de pe o zi pe alta. Reducerea cantitativa care a urmat a reprezentat o schimbare de politica in sensul unei interventii mai profunde si in acelasi timp mai vizibile a bancii centrale. Atunci cand a trecut la aplicarea reducerii cantitative, Banca Japoniei a promis ca va pastra politica respectiva in vigoare pana cand inflatia de baza va ajunge la zero sau pana cand rata anuala va inregistra o crestere pe perioada mai multor luni consecutive. Tinta de inflatie a fost mai puternica decat politica dobanzii monetare zero, masura ce dadea asigurari legate doar de mentinerea ratelor de dobanda la zero pana cand economia japoneza ar fi dat semne ca isi revine. Avand in vedere ca rata de inflatie era chiar mai jos decat avansul economic, iar Banca Japoniei era cunoscuta ca avand traditie in supravegherea stricta a indicelui preturilor de consum, politica dobanzii monetare zero nu a reprezentat o masura suficienta pentru a asigura o inflatie peste zero. In contrast, reducerea cantitativa reprezenta un angajament luat de banca centrala japoneza ca va pune capat fenomenului de reducere considerabila a creditarii si a masei monetare (deflatia).
Criza creditarii in SUA
Economia SUA se confrunta in prezent, in urma crizei financiare, cu o serie de fenomene similare perioadei de deflatie prin care a trecut Japonia. Economia aflata in criza a facut ca rata somajului sa creasca pana la cel mai inalt nivel din 1993 si pana in prezent, 6,7%/luna, in timp ce preturile de consum au scazut la un nivel-record in noiembrie. Desi neaga pericolul riscului unei prabusiri imediate a preturilor (deflatie), autoritatile monetare americane au declarat deja ca vor folosi ,,toate instrumentele disponibile” pentru a stimula creditarea si a genera astfel premisele reluarii unui avans economic sustinut. Ratele de dobanda foarte mici si deflatia reprezinta o combinatie foarte periculoasa. Atunci cand ratele de dobanda ajung la zero, operatiunile de pe piata libera sunt mai putin eficace deoarece rezervele monetare si titlurile de stat pe termen scurt reprezinta un substitut aproape perfect pentru bilantul bancilor. In consecinta, bancile nu mai sunt interesate sa acorde un volum sporit de credite, pentru ca pot avea profit doar prin achizitionarea de titluri de stat. Declinul preturilor si reducerea creditarii descurajeaza consumul si investitiile, doua din motoarele de baza pentru sustinerea avansului economic.
Modelul american
Rezerva federala americana (Fed) a deschis o noua era in istoria politicilor monetare din SUA, prin reducerea ratelor de dobanda la zero si prin angajamentul de a cumpara cantitati nelimitate de titluri financiare, anunta Bloomberg. Fed a eliminat efectiv rata dobanzii pentru creditele interbancare, aducand dobanda-tinta la creditele overnight la 0,25%. Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu 5,25% din august 2007 si pana in prezent, in incercarea de a stimula creditarea.
Mai mult decat atat, oficialii Fed au trecut deja la aplicarea unor masuri asimilate politicii de reducere cantitativa. Exista insa anumite diferente fata de reducerea cantitativa aplicata de Banca Japoniei. In timp ce banca centrala japoneza a cumparat maturitati de stat, Fed a ales sa cumpere direct titluri financiare garantate prin ipoteci si sa imprumute banii catre sectorul privat. Banca centrala americana isi propune sa sustina functionarea pietelor financiare si sa stimuleze economia prin intermediul operatiunilor pe piata libera. In plus, Fed va lua si alte masuri care sa sustina dimensiunea propriului bilant la un nivel ridicat.
Efecte benefice greu de dovedit
Cauzalitatea dintre politica de reducere cantitativa aplicata de Banca Japoniei in perioada martie 2001-martie 2006 si revigorarea economiei japozeze este totusi una foarte greu de demonstrat. Cei mai multi specialisti sunt de parere ca reducerea cantitativa a sprijinit cel putin sistemul bancar. Chiar daca nu s-a inregistrat un avans economic evident, deteriorarea economica a fost stopata. Economia japoneza a inceput, incetul cu incetul, sa capete ritm, mai ales datorita contributiei consumului domestic si a investitiilor. In plus, volumul in crestere al exporturilor a impulsionat si mai mult revigorarea economiei. Desi deflatia a disparut in 2006, datorita politicii de reducere cantitativa, a revenit dupa o scurta perioada de haos in 2007 si a continuat pana la explozia preturilor marfurilor petrecuta in urma cu cativa ani.
Poate urma Anglia
Dobanda de politica monetara ar putea ajunge la zero si in Marea Britanie, de la 2% in prezent. In plus, sectorul bancar ar putea necesita noi infuzii de capital, a declarat recent viceguvernatorul Bancii Angliei, Charles Bean, intr-un interviu pentru „Financial Times”. Bean a mai sugerat ca Banca Angliei ar putea decide sa implementeze masuri asimilate reducerii cantitative, respectiv majorarea rezervelor de capital din sistemul financiar prin preluarea de active de catre banca centrala. Totodata, bancile din Marea Britanie ar putea avea nevoie de noi injectii directe de capital din partea statului. Banca Angliei a redus dobanda de politica monetara cu trei puncte procentuale din octombrie pana in prezent, iar piata anticipeaza noi scaderi, in contextul primei recesiuni din Marea Britanie din ultimii aproape 20 de ani.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu