Subiectivul

Mai multe organizatii neguvernamentale avertizeaza dupa declaratiile explozive ale fostului sef al spionajului autohton, Claudiu Saftoiu, ca legile neclare din domeniul sigurantei nationale incurajaza abuzurile. Exista de altfel antecedente care sugereaza ca tehnicile operative au fost folosite in politica.Raportul comisiei parlamentare de investigare a interceptarilor, intocmit dupa primul scandal Saftoiu, arata ca macar prima fraza din noua declaratie "iresponsabila" ar putea fi adevarata, indiferent cine sunt actorii si beneficiarii: "interventii politice
bazate pe informatii si interceptari ilegale". Documentul, semnat de senatorul Cristian Diaconescu, PSD, enumera 16 acte normative care dirijeaza sase institutii ce detin si pot folosi mijloace de interceptare in Romania. Rugata sa analizeze raportul, Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice, avertizeaza ca principala problema nu e legata de SRI sau SIE, aflate sub control parlamentar, ci de celelalte institutii carora diverse legi speciale le permit sa faca interceptari. "De ce atributiile Directiei Generale de Informatie si Protectie de la Ministerul de Interne nu sunt publice?", se intreaba ea.

Cu ce se ocupa DGIPI, cand exista DIICOT pentru infractiunile grave si terorism si exista DNA pentru coruptie? De ce un procuror ar solicita interceptari la DGIPI, si nu la SRI, iar DGIPI are acces direct la platforma de interceptari a SRI? De ce e nevoie de aceasta "curea de legatura"? Georgiana Iorgulescu spune ca "nu este vorba de a afla secrete de stat, ci de sansele cetatenilor de a se apara de abuzuri". Iar "cata vreme sfera de activitate a serviciilor se face strict in baza deciziilor clasificate ale CSAT, si nu prin legi, temerile sunt indreptatite". La randul sau, jurista Laura stefan, de la SAR, spune ca parlamentarii ar fi trebuit sa analizeze mai ales activitatea propriu-zisa a serviciilor si mai putin directii ale Parchetului, cum sunt DIICOT sau DNA. In alte tari, spune ea, legile separa foarte clar investigatiile judiciare de securitatea nationala.

Or, cata vreme situatia nu este clara legal, exista riscul ca interceptari fara mandat sa fie folosite pentru santaj. "Atributiile ar trebui sa fie strict legate de misiunea fiecarei institutii. E clar de ce DIICOT trebuie sa aiba aparatura de ascultare ambientala." Presedintele Pro Democratia, Cristian Parvulescu, spune ca scandalul Saftoiu ar trebui sa aduca in atentie nu numai legile sigurantei nationale, ci si directiva europeana, devenita lege, privind stocarea datelor tehnice ale convorbirilor si e-mail-urilor, directiva contestata de Irlanda la CEDO. Problema priveste pe toata lumea, spune Cristian Parvulescu, chiar daca prioritare sunt acum cursul euro si concedierile. "Ce garantii au liderii sindicali ca telefoanele nu le sunt interceptate?", se intreaba el. Cristian Parvulescu crede ca raportul Comisiei de Investigatie a mers cu jumatate de masura: "Nu spune direct, ci lasa sa se inteleaga ca in acest domeniu se poate intampla de fapt orice".

Presedintele Comisiei de Aparare si Siguranta de la Camera Deputatilor, Costica Canacheu, PDL, declara ca raportul – pe care nu l-a votat la finalul investigatiei – este "ca apa sfintita: nici nu strica, nici nu face bine". Dar daca documentul va fi aprobat de plenul celor doua Camere, noile legi ale sigurantei, aflate la Senat, trebuie sa tina seama de el. Intrebat de ce toate initiativele de modificare a legilor sigurantei nationale au esuat in ultimii 15 ani, Costica Canacheu a raspuns ca pana acum nu a existat o majoritate parlamentara suficienta pentru modernizarea acestor legi.
Unul dintre initiatorii proiectelor actuale, Marius Oprea, de la PNL, spune ca existenta unei Autoritati de Interceptare autonome si o comisie parlamentara Senat-Camera pentru toate serviciile ar inlatura multe dintre riscurile de abuz semnalate de raport. Cristian Parvulescu se arata insa sceptic ca majoritatea parlamentara de 70% va mai ramane majoritate in fata unor asemenea chestiuni delicate.