joi, 22 ianuarie 2009
TVR este în criză de bani şi audienţă
09:05 | 
Publicat de
subiectivu
În ultimii patru ani, instituţia a fost părăsită de telespectatori şi bugetul său înregistrează deficit. În timp ce piaţa TV autohtonă a cunoscut o creştere a ofertei de programe, televiziunea publică s-a transformat într-un spectator cuminte, umil şi... uitat în tribună.
TVR a pierdut poziţia de jucător de forţă pe piaţă. Audienţele programelor au scăzut dramatic. Meciurile de fotbal (cu excepţia campionatelor mondiale şi europene) au fost preluate de concurenţă.
Dezbaterile publice s-au mutat pe canalele de ştiri. Divertismentul (de proastă calitate) se consumă pe staţiile comerciale. Multe vedete au ales „calea pribegiei”. Achiziţiile de programe sunt rare din cauza lipsei de bani.
Organizarea internă a societăţii, care numără 3.158 de angajaţi, nu este flexibilă. Dificultăţile în colectarea taxei TV au adâncit criza financiară şi managementul gestionează un buget care înregistrează deficit.
Ziariştii de la Departamentul de Ştiri lucrează sub teamă, autocenzură şi comenzi politice. Instituţia însăşi e întoarsă cu faţa către politicieni şi cu spatele către telespectatori. Moralul angajaţilor: la pământ...
Un buget mic şi „eroic”
TVR 1 a încheiat ultima lună a anului trecut pe locul şapte în sondajele de audienţă din mediul urban (all day). La nivel naţional, faţă de anul 2004, pierderea de audienţă în 2008 este de 73% .
Dana Deac, directorul TVR 1, spune că în prezent Televiziunea Română traversează o furtună economico-financiară: „Avem un buget mai mult decât dramatic. Ceea ce facem noi acum este eroism”.
Dificultăţile provin din cauza colectării taxei TV. Dana Deac explică un paradox: mulţi români au pretenţii de la TVR, televiziune finanţată din banii lor, dar în realitate ei nu-şi plătesc taxa, gradul de evaziune fiind foarte mare.
În viziunea directoarei, există şi o doză de ipocrizie din partea publicului: „Când sunt întrebaţi, românii declară că vor să vadă la TVR emisiuni educative, dar în realitate ei nu se uită la acestea.
Noi avem emisiuni educative foarte bune.” Dana Deac consideră că ar trebui să se facă o dezbatere publică, „să vedem ce vor românii de la TVR” şi să fie adoptată o nouă lege prin care să se depolitizeze instituţia.
Răzvan Butaru, realizatorul emisiunii „Dincolo de hartă“, consideră că publicului român i s-a trasat „o cărare către producţiile facile oferite de televiziunile comerciale”.
„Asistăm la un fenomen de spălare a creierelor”, declară Butaru. El spune că este o falsă problemă ideea potrivit căreia TVR ar trebui să se bată cu staţiile private: „Aceasta trebuie
să-şi facă datoria de televiziune publică, potrivit legii.”
Valentin Nicolau, fostul preşedinte – director general al SRTV, caracterizează ultimii patru ani ai televiziunii: jaf şi incompetenţă în timpul mandatului lui Tudor Giurgiu şi incompetenţă şi jaf în mandatul lui Alexandru Sassu.
El susţine că în ultimii patru ani au dispărut din TVR peste 25 de milioane de euro. „Televiziunea publică nu mai are public şi de aceea riscă să-şi piardă funcţia de instituţie publică”, spune Nicolau.
De ce suferă Jurnalul în sondaje?
Atât fostul şef al SRTV Tudor Giurgiu, cât şi actualul preşedinte Alexandru Sassu au restructurat succesiv echipa Ştirilor, proces care a culminat cu îndepărtarea directoarei Rodica Culcer, producând confuzie şi pierderi grele de telespectatori.
Mădălina Rădulescu, directorul Direcţiei Ştiri, spune că schimbarea eşantionului de măsurare a audienţei TV din 2008 (GfK) a defavorizat ratingul general al staţiei şi, implicit, al Jurnalului de la ora 19.
Constrângerile bugetare au influenţat indirect şi audienţa programului, dar fără să-i afecteze calitatea, susţine Rădulescu. „Suntem o televiziune publică şi nu putem să tabloidizăm Jurnalul cu ştiri despre ce maşini şi-au cumpărat Carmen Şerban sau Adi Minune”, declară Rădulescu.
Ea spune că „atâta timp cât CNA nu ne-a sancţionat pentru că nu am fi respectat echilibrul Putere – Opoziţie, nu văd să avem vreo problemă de credibilitate şi deontologie”.
Rodica Culcer, directorul Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport din SRTV, identifică doi factori care au condus la scăderea audienţei Jurnalului. Primul, apariţia televiziunilor private de ştiri.
În acest context, la TVR n-a avut loc o regândire strategică a ştirilor. Al doilea motiv ţine de „permanenţa presiunilor politice asupra conducerii Direcţiei de Ştiri”. Ştirile au fost libere de presiuni doar în intervalul septembrie 2005 – decembrie 2006, susţine Culcer.
Ea crede că nu se poate face jurnalism fără abordarea curajoasă a unor subiecte de actualitate, inclusiv a celor politice: „Subiectele politice arzătoare sunt aducătoare de audienţă dacă sunt realizate în funcţie de interesele publicului, nu ale politicienilor”.
În privinţa subiectelor sociale (adoptate de actuala conducere a Direcţiei Ştiri – n.red.), Culcer afirmă că acestea nu sunt echivalente cu un inventar de fapte diverse, unele de-a dreptul tabloide, sau de accidente de circulaţie, ci cu o investigaţie documentată şi curajoasă a unor fenomene sociale”.
De la profit la pierderi
La solicitarea ziarului „Adevărul” privind veniturile şi cheltuielile societăţii în anul 2008, conducerea SRTV a răspuns că aceste cifre nu sunt finalizate. Din informaţiile noastre, televiziunea publică a încheiat anul trecut tot pe deficit.
Potrivit estimărilor „Adevărul”, veniturile din publicitate obţinute de SRTV se ridică la 20 de milioane de euro, situându-se la nivelul anului 2007.
În anul 2004, SRTV a înregistrat cel mai mare profit din istoria sa, sub conducerea lui Valentin Nicolau: 19,2 milioane de euro.
Până în 2006, veniturile din taxa TV n-au avut de suferit, acestea fiind colectate cu promptitudine de societatea Electrica. Când firma de stat a fost „spartă” şi privatizată, noii proprietari n-au mai colectat taxa (nefiind prevăzut acest lucru în contractul de vânzare), producând mari dificultăţi în finanţarea televiziunii. Şeful de atunci al SRTV, Tudor Giurgiu, n-a reac-
ţionat rapid la schimbările suferite de Electrica.
În 2006, se înregistrează un deficit de cinci milioane de euro.
În 2007, deficitul se adânceşte la 8,8 milioane de euro.
Dezbaterile publice s-au mutat pe canalele de ştiri. Divertismentul (de proastă calitate) se consumă pe staţiile comerciale. Multe vedete au ales „calea pribegiei”. Achiziţiile de programe sunt rare din cauza lipsei de bani.
Organizarea internă a societăţii, care numără 3.158 de angajaţi, nu este flexibilă. Dificultăţile în colectarea taxei TV au adâncit criza financiară şi managementul gestionează un buget care înregistrează deficit.
Ziariştii de la Departamentul de Ştiri lucrează sub teamă, autocenzură şi comenzi politice. Instituţia însăşi e întoarsă cu faţa către politicieni şi cu spatele către telespectatori. Moralul angajaţilor: la pământ...
Un buget mic şi „eroic”
TVR 1 a încheiat ultima lună a anului trecut pe locul şapte în sondajele de audienţă din mediul urban (all day). La nivel naţional, faţă de anul 2004, pierderea de audienţă în 2008 este de 73% .
Dana Deac, directorul TVR 1, spune că în prezent Televiziunea Română traversează o furtună economico-financiară: „Avem un buget mai mult decât dramatic. Ceea ce facem noi acum este eroism”.
Dificultăţile provin din cauza colectării taxei TV. Dana Deac explică un paradox: mulţi români au pretenţii de la TVR, televiziune finanţată din banii lor, dar în realitate ei nu-şi plătesc taxa, gradul de evaziune fiind foarte mare.
În viziunea directoarei, există şi o doză de ipocrizie din partea publicului: „Când sunt întrebaţi, românii declară că vor să vadă la TVR emisiuni educative, dar în realitate ei nu se uită la acestea.
Noi avem emisiuni educative foarte bune.” Dana Deac consideră că ar trebui să se facă o dezbatere publică, „să vedem ce vor românii de la TVR” şi să fie adoptată o nouă lege prin care să se depolitizeze instituţia.
Răzvan Butaru, realizatorul emisiunii „Dincolo de hartă“, consideră că publicului român i s-a trasat „o cărare către producţiile facile oferite de televiziunile comerciale”.
„Asistăm la un fenomen de spălare a creierelor”, declară Butaru. El spune că este o falsă problemă ideea potrivit căreia TVR ar trebui să se bată cu staţiile private: „Aceasta trebuie
să-şi facă datoria de televiziune publică, potrivit legii.”
Valentin Nicolau, fostul preşedinte – director general al SRTV, caracterizează ultimii patru ani ai televiziunii: jaf şi incompetenţă în timpul mandatului lui Tudor Giurgiu şi incompetenţă şi jaf în mandatul lui Alexandru Sassu.
El susţine că în ultimii patru ani au dispărut din TVR peste 25 de milioane de euro. „Televiziunea publică nu mai are public şi de aceea riscă să-şi piardă funcţia de instituţie publică”, spune Nicolau.
De ce suferă Jurnalul în sondaje?
Atât fostul şef al SRTV Tudor Giurgiu, cât şi actualul preşedinte Alexandru Sassu au restructurat succesiv echipa Ştirilor, proces care a culminat cu îndepărtarea directoarei Rodica Culcer, producând confuzie şi pierderi grele de telespectatori.
Mădălina Rădulescu, directorul Direcţiei Ştiri, spune că schimbarea eşantionului de măsurare a audienţei TV din 2008 (GfK) a defavorizat ratingul general al staţiei şi, implicit, al Jurnalului de la ora 19.
Constrângerile bugetare au influenţat indirect şi audienţa programului, dar fără să-i afecteze calitatea, susţine Rădulescu. „Suntem o televiziune publică şi nu putem să tabloidizăm Jurnalul cu ştiri despre ce maşini şi-au cumpărat Carmen Şerban sau Adi Minune”, declară Rădulescu.
Ea spune că „atâta timp cât CNA nu ne-a sancţionat pentru că nu am fi respectat echilibrul Putere – Opoziţie, nu văd să avem vreo problemă de credibilitate şi deontologie”.
Rodica Culcer, directorul Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport din SRTV, identifică doi factori care au condus la scăderea audienţei Jurnalului. Primul, apariţia televiziunilor private de ştiri.
În acest context, la TVR n-a avut loc o regândire strategică a ştirilor. Al doilea motiv ţine de „permanenţa presiunilor politice asupra conducerii Direcţiei de Ştiri”. Ştirile au fost libere de presiuni doar în intervalul septembrie 2005 – decembrie 2006, susţine Culcer.
Ea crede că nu se poate face jurnalism fără abordarea curajoasă a unor subiecte de actualitate, inclusiv a celor politice: „Subiectele politice arzătoare sunt aducătoare de audienţă dacă sunt realizate în funcţie de interesele publicului, nu ale politicienilor”.
În privinţa subiectelor sociale (adoptate de actuala conducere a Direcţiei Ştiri – n.red.), Culcer afirmă că acestea nu sunt echivalente cu un inventar de fapte diverse, unele de-a dreptul tabloide, sau de accidente de circulaţie, ci cu o investigaţie documentată şi curajoasă a unor fenomene sociale”.
De la profit la pierderi
La solicitarea ziarului „Adevărul” privind veniturile şi cheltuielile societăţii în anul 2008, conducerea SRTV a răspuns că aceste cifre nu sunt finalizate. Din informaţiile noastre, televiziunea publică a încheiat anul trecut tot pe deficit.
Potrivit estimărilor „Adevărul”, veniturile din publicitate obţinute de SRTV se ridică la 20 de milioane de euro, situându-se la nivelul anului 2007.
În anul 2004, SRTV a înregistrat cel mai mare profit din istoria sa, sub conducerea lui Valentin Nicolau: 19,2 milioane de euro.
Până în 2006, veniturile din taxa TV n-au avut de suferit, acestea fiind colectate cu promptitudine de societatea Electrica. Când firma de stat a fost „spartă” şi privatizată, noii proprietari n-au mai colectat taxa (nefiind prevăzut acest lucru în contractul de vânzare), producând mari dificultăţi în finanţarea televiziunii. Şeful de atunci al SRTV, Tudor Giurgiu, n-a reac-
ţionat rapid la schimbările suferite de Electrica.
În 2006, se înregistrează un deficit de cinci milioane de euro.
În 2007, deficitul se adânceşte la 8,8 milioane de euro.
Scăderi record de audienţă
.jpg)
În urmă cu cinci ani, nicio televiziune comercială „nu sufla” în audienţa TVR 1 la nivel naţional. În prezent, audienţa sa a fost depăşită de Pro TV şi Antena 1. În 2008, ratingul mediu naţional al TVR 1 este cu 74% mai mic decât cel din 2004. Tot în acel an, TVR 1 lupta cu Antena 1 pentru cea de-a doua poziţie în sondajele de audienţă din mediul urban.
(Pro TV deţinea poziţia de lider.) Atunci, canalul public înregistra o medie de 227.000 de telespectatori pe minut (2,13% rating). Anul trecut, scăderea audienţei generale a fost de 56% faţă de anul de referinţă (cu precizarea că s-au schimbat firma şi eşantionul de măsurare a audienţelor). TVR 1 a ajuns o televiziune de „pluton”.
.jpg)
Scăderile de audienţă ale canalului TVR 2 nu sunt atât de dramatice ca acelea ale „fratelui mai mare”, TVR 1. „Cu un buget de patru ori mai mic, TVR2 ar putea să nu mai fie <>, dar pentru asta ar trebui păstrată constanţa grilei”, afirmă Răzvan Nicolescu, director TVR2.
Postul a fost gândit ca un „produs premium”, dar schimbarea repetată a conducerii SRTV a dus la repoziţionări. În mandatul lui Tudor Giurgiu, postul a fost împins pe nişa de public activ. Apoi, în timpul lui Alexandru Sassu, TVR2 a revenit la statutul de canal generalist. „Este greu să revii în piaţă cu un buget de austeritate, unul dintre cele mai scăzute de pe piaţă”, declară Răzvan Nicolescu.
.jpg)
În anul 2004, aproape un sfert din românii care s-au uitat la televizor, în intervalul orar 19 – 20, au ales programul informativ Jurnalul TVR 1. Altfel spus, cota de piaţă (de vizionare) a fost de 24%. În 2007, cota a ajuns la 16%, iar un an mai târziu, a coborât la 6,4%. Dramatică prăbuşire!
Ca umilinţa să fie deplină, anul trecut, Focus 18 de la Prima TV a reuşit să adune mai mulţi telespectatori în mediul urban decât Jurnalul. Rubrica sportivă, ce urmează programului propriu-zis, a coborât de la 1.013.000 telespectatori pe minut (la nivel naţional), în 2004, la 338.000 în 2008. Până şi rubrica „Meteo” a fost părăsită de telespectatorii ţării. În 2008, au mai rămas 258.000 de curioşi.
În urmă cu cinci ani, nicio televiziune comercială „nu sufla” în audienţa TVR 1 la nivel naţional. În prezent, audienţa sa a fost depăşită de Pro TV şi Antena 1. În 2008, ratingul mediu naţional al TVR 1 este cu 74% mai mic decât cel din 2004. Tot în acel an, TVR 1 lupta cu Antena 1 pentru cea de-a doua poziţie în sondajele de audienţă din mediul urban. (Pro TV deţinea poziţia de lider.) Atunci, canalul public înregistra o medie de 227.000 de telespectatori pe minut (2,13% rating). Anul trecut, scăderea audienţei generale a fost de 56% faţă de anul de referinţă (cu precizarea că s-au schimbat firma şi eşantionul de măsurare a audienţelor). TVR 1 a ajuns o televiziune de „pluton”.
Scăderile de audienţă ale canalului TVR 2 nu sunt atât de dramatice ca acelea ale „fratelui mai mare”, TVR 1. „Cu un buget de patru ori mai mic, TVR2 ar putea să nu mai fie <Postul a fost gândit ca un „produs premium”, dar schimbarea repetată a conducerii SRTV a dus la repoziţionări. În mandatul lui Tudor Giurgiu, postul a fost împins pe nişa de public activ. Apoi, în timpul lui Alexandru Sassu, TVR2 a revenit la statutul de canal generalist. „Este greu să revii în piaţă cu un buget de austeritate, unul dintre cele mai scăzute de pe piaţă”, declară Răzvan Nicolescu.
În anul 2004, aproape un sfert din românii care s-au uitat la televizor, în intervalul orar 19 – 20, au ales programul informativ Jurnalul TVR 1. Altfel spus, cota de piaţă (de vizionare) a fost de 24%. În 2007, cota a ajuns la 16%, iar un an mai târziu, a coborât la 6,4%. Dramatică prăbuşire!Ca umilinţa să fie deplină, anul trecut, Focus 18 de la Prima TV a reuşit să adune mai mulţi telespectatori în mediul urban decât Jurnalul. Rubrica sportivă, ce urmează programului propriu-zis, a coborât de la 1.013.000 telespectatori pe minut (la nivel naţional), în 2004, la 338.000 în 2008. Până şi rubrica „Meteo” a fost părăsită de telespectatorii ţării. În 2008, au mai rămas 258.000 de curioşi.
Etichete:
TVR este în criză de bani şi audienţă
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu