Subiectivul

Asigurarea unei minime stabilitati a cursului de schimb, din punctul de vedere al rezonabilitatii si al corelatiei, in dinamica sa, cu indicatorii macroeconomiei, este in interesul tuturor, a aratat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Acesta a mai spus ca increderea in leu este esentiala pentru stabilitatea financiara, iar preocuparea principala a bancii centrale este de a-i determina pe rezidenti, nu pe speculatori, sa fie increzatori in moneda nationala.

Ne trebuie o zona de incredere in leu, lucru important si pentru banci, pentru portofoliile lor de credite in valuta“, a aratat Mugur Isarescu la intalnirea tripartita dintre Ministerul Finantelor, Banca Nationala si bancile comerciale. Guvernatorul BNR a reamintit ca Romania are o flotare controlata, adica nici curs fix, nici flotare total libera. „Nu lasam cursul sa fie determinat numai de piata“, a explicat Mugur Isarescu, adaugand ca, pentru a evita derapajele, interventia bancii centrale in piata nu este exclusa, desi „deciziile sunt greu de luat in aceste cazuri“. Totodata, guvernatorul a mai aratat ca una dintre problemele cu care se confrunta sistemul financiar romanesc este si „euroizarea creditului“, care nu a fost dorita insa de Banca Nationala. „Am incercat sa o limitam, prin impunerea unor nivele ridicate ale ratelor rezervelor minime obligatorii“, a afirmat Mugur Isarescu. Acesta aratase la sfarsitul saptamanii trecute ca, la un moment dat, se gandise chiar sa impuna un nivel de 100%, fata de 40% cat este in acest moment.
Finantarea deficitului bugetar prin titluri de stat

In cadrul intalnirii de ieri, guvernatorul BNR a atras atentia ca, in acest moment, este esentiala finantarea deficitului bugetar, cu cele doua componente ale sale: cel pentru acest an, de 2% din PIB, si suplimentul de 3% din PIB realizat in ultima perioada din 2008. „3% din PIB inseamna 4,5 miliarde euro, adica peste 16 miliarde lei, si nu este usor sa gasesti acesti bani“, a explicat seful bancii centrale. In acest context, Mugur Isarescu a aratat ca „neutralitatea politica a BNR trebuie respectata pentru a-si face datoria catre economie si catre Romania“. Acesta a explicat ca nu se poate pune problema daca Banca Nationala ajuta sau nu la finantarea deficitului bugetar. „BNR nu poate finanta direct, ea asigura buna functionare a mecanismelor, care implica conturile Trezoreriei si operatiunile cu titlurile de stat“, a conchis in aceasta problema Mugur Isarescu. De altfel, ajutorul BNR in finantarea deficitului bugetar se poate realiza si prin implicarea in dezvoltarea pietei secundare. Cu ocazia intalnirii, guvernatorul a pledat pentru detinerea de catre banci a unei ponderi rezonabile de titluri de stat in activele acestora. „Nu pledez pentru o indatorare interna mare, care poate a ajuns acum la 6%-7% din PIB, a aratat Mugur Isarescu, dar fac un indemn catre banci - un indemn care este mai mult decat o sugestie, dar nu este nici o imbranceala - sa aiba un portofoliu echilibrat de titluri de stat“.Guvernatorul a enumerat si cateva dintre avantajele acestei masuri: asigurarea lichiditatii, posibilitatea evitarii situatiei din octombrie 2008 de pe piata interbancara si imbunatatirea solventei. „Lucrati in Romania, le-a spus acesta bancherilor, iar solventa este calculata si in functie de calitatea activelor. O pondere rezonabila imbunatateste acest indicator“. De asemenea, Mugur Isarescu a reamintit ca, in orice tara, primul colateral acceptat de bancile centrale pentru imprumuturi sunt titlurile de stat. „In octombrie, au existat cateva banci care nu numai ca nu stiau acest lucru, dar nu stiau nici drumul la BNR, usa la care sa bata, telefonul la care sa sune sau formularul pe care sa-l completeze“, a aratat acesta.
Cu aceasta ocazie, guvernatorul le-a raspuns si bancilor care considera ca randamentele la titlurile de stat nu sunt cele mai bune. „Le spun sa se uite si la rata inflatiei prognozate, si la ceea ce se intampla pe plan international si le mai cer sa aiba si o atitudine responsabila. Aud ca prin piata se vorbeste de dobanzi de 17%. Nu trebuie comparate aceste randamente cu cele de la credite“, a spus Isarescu. In acest moment, stocurile de titluri de stat din piata au crescut in ultimele trei luni de la 12 miliarde lei la 25 de miliarde lei.
„Un imprumut de la UE nu ar strica“

Referitor la ideea unei finantari externe, guvernatorul BNR a aratat ca un acord cu o institutie internationala ar presupune costuri de cateva sute de milioane de euro, pe care Romania le va suporta in viitor, fara sa se cunoasca, in acest moment, ce gol de finantare va avea sectorul privat. „Cum ar fi ca o banca centrala sau un guvern sa se imprumute? Ca sa ce?... Sa acopere un gol de finantare al sectorului privat care nu se stie cat de mare este? (...) La un acord apar costuri de sute de milioane de euro, care se vor resimti in viitor. Cineva le va plati?“, s-a intrebat acesta.
El a mentionat insa ca daca o parte a bancilor comerciale „nu vor putea sa rostogoleasca toate liniile de finantare“ si va aparea o scadere a creditarii fara a fi compensata de bancile romanesti, atunci s-ar putea observa o scadere a economiei si o crestere a deficitului, ceea ce ar crea probleme.„Suntem deschisi la ideea unei finantari externe, dar nu pe picior. Avem o prima baza de evaluare si solicitam o corelare si din partea bancilor comerciale si a specialistilor interni si externi“, a mai spus Mugur Isarescu.Guvernatorul a recunoscut ca datoria privata pe termen scurt este mare, dar a reamintit ca sumele sunt concentrate la cateva banci si cateva corporatii mari. El a mai atras atentia sa nu se mai creeze confuzie si sa se discute distinct despre datoria publica, aflata la cele mai mici niveluri din Europa, si datoria privata.
In acest context, Mugur Isarescu a subliniat ca un acord de prefinantare sau un imprumut general de la Uniunea Europeana (UE) ar putea reprezenta o solutie pentru un grad de absorbtie mai redus al fondurilor europene. „Fondurile europene sunt de sase-sapte miliarde euro. Nu suntem pregatiti din punctul de vedere organizatoric, al capacitatii de absorbtie. In aceste conditii, o prefinantare, un imprumut general de la UE nu ar strica“, a afirmat guvernatorul BNR. El a adaugat ca nu este un opozant al unui acord cu Fondul Monetar International (FMI), dar ca trebuie lamurit ca liniile de finantare de la Fond reprezinta un swap in care banca centrala ofera lei si primeste valuta, fiind doar o protectie a rezervelor valutare.
Propuneri pentru fluidizarea creditarii

Pentru fluidizarea creditarii si, implicit, pentru sustinerea cresterii economice, bancherii au solicitat BNR schimbarea unor regulamente. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, a declarat ieri ca bancile ar dori ca titlurile de stat sa fie recunoscute de BNR ca alternativa la lipsa de lichiditati, in sensul ca acestea sa devina o garantie pentru ca banca sa poata functiona in continuare. De asemenea, solicitarile mediului bancar mai privesc si reducerea provizioanelor in cazul in care se depaseste perioada-limita de 90 de zile. „Am dori ca garantiile sa fie luate in considerare intr-o anumita maniera“, a explicat presedintele ARB. Bancherii au mai cerut cresterea perioadei de executare silita de la 90 de zile la 120-150 de zile, schimbarea modalitatii in care sunt evaluate, la sfarsitul fiecarui an, titlurile de stat si operatiunile swap, si revenirea la o norma mai veche prin care liniile de finantare de la institutiile internationale sa nu fie luate in considerare in baza de calcul a rezervelor minime obligatorii.

BNR nu poate finanta direct, ea asigura buna functionare a mecanismelor, care implica conturile Trezoreriei si operatiunile cu titlurile de stat (...) Nu pledez pentru o indatorare interna mare, care poate a ajuns acum la 6%-7% din PIB. Mugur Isarescu

Gheorghe Pogea: Statul isi va plati facturile restante
La 31 decembrie 2008, facturile restante de la buget catre sectorul privat reprezentau trei miliarde lei, iar daca se adauga si cele care ajung in aceasta perioada la scadenta, totalul urca la aproximativ doua miliarde euro, a declarat ieri ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. Acesta a aratat ca Guvernul a platit in perioada 26 ianuarie-5 februarie facturi restante catre sectorul privat de 1,2 miliarde lei, mentionand ca decontarea facturilor are inca o viteza redusa si exista blocaje la nivelul ordonatorilor principali de credite. „Pentru restabilirea increderii in economie, statul trebuie sa-si onoreze obligatiile si imi propun deblocarea economiei“, a mai spus Gheorghe Pogea.