Subiectivul

Mugur Isarescu: datoriile externe ale companiilor, 14 mld. euro Rapoartele care analizeaza starea economica a Romaniei par sa fie facute „pe genunchi”.Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a aratat ieri, intr-o conferinta de presa, ca multe analize din afara tarii se bazeaza pe argumente eronate.Sa estimezi ca toata datoria pe termen scurt trebuie returnata in 2009 este ca si cum ai spune ca toti clientii cu depozite in sistemul bancar isi vor retrage banii in acest an. Este o presupunere tendentioasa, a subliniat guvernatorul BNR.

Nivelul datoriei publice externe era, la finele anului trecut, de 10,7 miliarde euro. Iar serviciul datoriei pentru aceasta suma era, in 2009, de aproximativ 1,6 miliarde euro. Guvernatorul BNR a precizat ca din analiza bancii centrale reiese faptul ca sectorul guvernamental are capacitatea de a se autofinanta pe partea valutara, tinand cont de fondurile deja contractate (intrarile prevazute de fonduri de preaderare, structurale si imprumuturi deja contractate).
In schimb, in ceea ce priveste sectorul neguvernamental, datoria externa se situeaza la aproximativ 39,2 miliarde euro, in timp ce sumele scadente in acest an se ridica la 9,6 miliarde euro. „La aceste sume se adauga datoria pe termen scurt. Dar cifrele trebuie analizate cu atentie. Interpretarea la gramada induce in eroare si conduce la concluzii gresite”, a adaugat Mugur Isarescu. In primul rand, datoria pe termen scurt este volatila. La finele lunii noiembrie, soldul era de 24 de miliarde euro, in timp ce in decembrie nivelul a scazut la 22,5 miliarde euro. „Dar nu credem ca acest lucru reprezinta un trend. Inca nu avem toate datele, pentru ca raportarile se fac in termen de 40 de zile”.
Din cele 24 de miliarde euro, aproximativ 10 miliarde euro reprezinta datoria pe termen scurt a sistemului bancar, restul apartinand corporatiilor si institutiilor financiare nebancare. „In cadrul sectorului bancar, avem o concentrare de 87% a datoriei pe termen scurt la 10 banci comerciale. Si chiar daca aceste sume sunt scadente in 2009, probabilitatea de reinnoire a liniilor de finantare este foarte mare. Liniile de finantare sunt scadente in 2009 asa cum sunt mai toate pasivele bancare”, a explicat Isarescu.
Sectorul nebancar, 14 mld. euro

In ceea ce priveste sectorul nebancar, gradul de diversificare este foarte mare. Primele 10 corporatii cu cele mai mari datorii pe termen scurt au o pondere de numai 20% in total. Iar daca sunt adaugate si sase-sapte societati de leasing, atunci gradul de concentrare urca la numai 30%. „Probabilitatea de reinnoire este mai redusa. Noi o consideram de maximum 60%. Numai pentru sectorul de leasing avem un grad de reinnoire in jur de 50%. Dar, repet, diversificarea este foarte mare”, a subliniat guvernatorul BNR. Totusi, in sectorul privat nebancar se contureaza un gol de balanta. Dar necesarul de finantare este mult mai mic decat cel estimat in multe rapoarte de analiza din afara tarii, sumele ajungand chiar si la 34 de miliarde euro. Si chiar daca ar trebui returnata intreaga suma, nu ar fi posibil, pentru ca este mai mare decat intreaga baza monetara a Romaniei. „Dar este numai o placere teoretica”, a mai spus Isarescu.
Ajustarea deficitului de cont curent

In cifre absolute, deficitul de cont curent s-a mentinut, in 2008, la acelasi nivel cu cel din 2007 - aproximativ 16 miliarde euro. „Subliniez acest lucru pentru ca aceleasi rapoarte de tara prognozau o deteriorare serioasa a deficitului si atingerea nivelului de 18% din PIB. Dar in cifre relative, in 2008, deficitul de cont curent a fost de 12%-12,5% din PIB. Eroarea este masiva”, a criticat Isarescu analizele internationale. Mai mult, daca restrictivitatea politicii monetare va fi completata si prin politica veniturilor si cea fiscala, tendinta de ajustare a deficitului de cont curent va continua si in 2009. „Celor care ne dau sfaturi sa lasam cursul sa se deprecieze pentru a ajuta deficitul de cont curent, le spun ca fara eforturile politicii veniturilor si fiscale, nu valoreaza nici cat o ceapa degerata”, a precizat Isarescu adaugand ca singurul efect al deprecierii ar fi numai panica si neincrederea.