Subiectivul

ONG-urile care au blocat in instanta proiectul municipalitatii de construire a pasajului Basarab din Bucuresti au fost finantate de o fundatie din Harghita. Daca implicarea fundatiei lui Renate Weber sau Valerian Stan in operatiunea de blocare pare de inteles, ei fiind adversari cunoscuti ai celui care a impus demararea acestui proiect, pare de neinteles implicarea in afacere a fundatiei din Harghita.

Proiectul blocarii lucrarilor la Pasajul Basarab a fost initiat de fundatiile Terra Mileniul III si Centrul de Resurse Juridice, iar finantarea lui a fost asigurata de un alt ONG, Fundatia pentru Parteneriat. Prima dintre fundatii, al carei scop este “dezvoltarea de programe ecologice in vederea constientizarii populatiei asupra efectelor schimbarilor climatice si sa promoveze programe de dezvoltare durabila la nivel national, regional si global”, a fost infiintata in 1998. Terra Mileniul III ii are ca fondatori pe Lavinia Ileana Andrei, Mircea Grigoriu, Cerasela Stancu, Victor Tomadini si Dana Pirvanescu. Cea de-a doua fundatie implicata in blocarea pasajului Basarab, “Centrul de Resurse Juridice” (CRJ), a fost infiintata tot in 1998 de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa, actuala Fundatie Soros, “care actioneaza pentru crearea si functionarea unui cadru institutional care sa asigure respectarea drepturilor omului si a egalitatii de sanse si pentru accesul liber la un act de justitie echitabil”. Consiliul de conducere al fundatiei, prezentat pe site-ul Ministerului Justitiei, este format din Livia Labo (presedinte), Renate Weber (avocat), Aurora Ciuca (jurist), Forika Eva (avocat) si Horatiu Dumitru (jurist). Consiliul director al aceleiasi fundatii, prezentat pe site-ul CRJ, este compus din Valerian Stan (presedinte), Aurel Ciobanu-Dordea, Radu Motoc si Ivan Fiser.

Conform informatiilor publicate pe site-ul Fundatiei Terra Mileniul III, blocarea continuarii pasajului Basarab este unul dintre proiectele derulate de aceasta fundatie in asociere cu CRJ. Titlul proiectului este “Pasajul suprateran Basarab – Nu peste Titulescu”, iar scopul acestuia este “oprirea unui proiect cu impact semnificativ asupra mediului si sanatatii populatiei, respectiv proiectul de pasaj suprateran Basarab din Bucuresti”. La capitolul obiective, cele doua ONG-uri au trecut “anularea in instanta a unei serii de acte administrative legate de pasaj suprateran Basarab, ce au fost emise in mod ilegal”. Pentru aceasta au fost fixate, ca “activitati”, urmatoarele: pregatirea unor actiuni in instanta, sustinerea cauzelor in instanta, coordonarea actiunilor comunitatii afectate si diseminarea informatiilor. Dincolo de eventualele conotatii politice ale acestei actiuni in instanta, atat Renate Weber, cat si Valerian Stan fiind adversari cunoscuti ai initiatorului proiectului pasajului suprateran Basarab, atrage in mod deosebit atentia finantatorul proiectului, Fundatia pentru Parteneriat. Aceasta deoarece finantatorul proiectului de blocare in instanta a pasajului Basarab este un ONG din Harghita. Mai mult, majoritatea fondatorilor acestui ONG sunt etnici maghiari, iar interesul lor pentru pasajul Basarab pare, tocmai de aceea, greu de priceput. Conform informatiilor de pe site-ul Ministerului Justitiei, fondatorii Fundatiei pentru Parteneriat sunt Zsombori Vilhelm, Barbara Szczerbinska, Ungureanu Stanca, Vigh Adam, Koles Sandor, Czimbalmas Eva, Fiko Csaba si Forro Miklos, primii trei fiind si membri ai consiliului director. Pe site-ul fundatiei, ca fondator apare insa doar Potozky Laszlo, iar ca membri in consiliul de conducere apar Vigh Adam (presedinte), Kurko Gyarfas, Erika Stanciu, Foltanyi Zsuzsa si Potozky Laszlo. Scopul acestei fundatii este “promovarea valorilor democratice pentru dezvoltarea complexa a comunitatilor”. Interesul fundatiei harghitene in afacerea pasajul Basarab pare si mai greu de ghicit daca observam ca primul dintre membrii fondatori, Zsombori Vilhelm, a fost chiar presedintele Consiliului Judetean Harghita in perioada 2000-2004. Pe de alta parte, actualul presedinte al Fundatiei pentru Parteneriat, Vigh Adam, este un cunoscut om de afaceri din Miercurea Ciuc si a candidat la ultimele alegeri din partea UDMR pentru un loc de senator intr-o circumscriptie din… Iasi.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care a respins recursul Consiliului General al Municipiului Bucuresti mentine practic concluziile instantei de fond. Instanta a considerat faptul ca, la momentul emiterii Hotarârii Consiliului General prin care pasajul Basarab a fost declarat de utilitate publica, au fost incalcate mai multe articole ale Legii nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica. Instanta atragea atentia ca, având in vedere ca in perimetrul supus expropierii exista cladiri edificate in patrimoniul UNESCO, deci monumente istorice, exproprierea lor nu putea fi facuta printr-o hotarâre a Consiliului General, ci doar printr-o hotarâre de Guvern sau printr-o lege speciala adoptata de Parlamentul României, fapt ce nu s-a petrecut. Astfel, prin lege se poate declara utilitate publica in situatii exceptionale, in cazul in care – indiferent de natura lucrarilor, sunt supuse exproprierii lacasuri de cult, monumente, ansambluri si situri istorice, cimitire, alte asezaminte de valoare nationala deosebita ori localitati urbane sau rurale in intregime. In anexa HGCMB privind pasajul Basarab – lista amplasamentelor propuse spre expropriere, sunt trecute trei imobile care fac parte din lista monumentelor istorice a Municipiului Buresti a Ministerului Culturii si Cultelor – Institutul National al Monumentelor Istorice. Respectiv, imobilul din Calea Plevnei nr. 244 are la parter o farmacie datând din prima jumatate a secolului XX. Imobilul din Soseaua Orhideelor nr. 26 bis (B) reprezinta o casa datând de la sfârsitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului XX. In fine, imobilul din Soseaua Orhideelor nr. 34-36 si 42-28 constituie Fabrica de Bere “Luther”, datând din anul 1869.

Este bine cunoscut faptul ca, atât pe Soseaua Orhideelor, cât si pe Calea Plevnei, precum si pe strazile adiacente isi au cuiburile mai multe factiuni ale clanului interlop coordonat de Mitica Domnu’. Mai multe imobile din aceasta zona, inclusiv unele supuse exproprierii in vederea construirii pasajului Basarab, reprezentau locatiile proxenetilor si prostituatelor care activeaza in zona Garii de Nord. Clanul lui Mitica Domnu’ a fost calcat, in ultimii ani, in nenumarate rânduri de catre politisti, fiind efectuate perchezitii in aceste zone.