miercuri, 18 februarie 2009
Accesul la fondurile europene este prioritatea pe 2009
Prioritatea pe 2009, aşa cum au declarat în nenumărate rânduri reprezentanţii Guvernului, o reprezintă atragerea de fonduri europene. Astfel, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, le-a solicitat ieri miniştrilor previziuni cu privire la încheierea contractelor finanţate din fonduri de la UE. Această solicitare vine în condiţiile în care şi premierul Emil Boc le cerea în urmă cu câteva zile tuturor coordonatorilor de programe operaţionale sectoriale ca în termen de şapte zile să fie finalizat graficul de absorbţie al fondurilor comunitare pentru 2009.
Pogea vrea previziuni legate de încheierea contractelor finanţate din banii UE
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, le-a cerut ieri miniştrilor previziuni cu privire la încheierea contractelor finanţate din fonduri europene, deciziile de finanţare către beneficiari şi ultimele plăţi."Dacă vrem să mărim absorbţia fondurilor Uniunii Europene, trebuie să avem o previziune a unor etape. Noi nu avem, spre exemplu, probleme cu depunerea unor proiecte. Depunerea de proiecte este mult mai mare decât valoarea. A doua etapă este aprobarea de proiecte. Aici va trebui ca autorităţile de management să vadă care este legitimitatea lor. Ceea ce cer eu se referă la ultimele două etape: ce previziuni aveţi privind încheierea de contracte - dacă vorbim despre încheiere de contracte înseamnă că el a fost eligibil şi în faza imediat anterioară a fost aprobat - deciziile de finanţare către beneficiari şi ultimele plăţi", a declarat Pogea la începutul discuţiilor de ieri pe tema absorbţiei fondurilor europene.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, le-a cerut ieri miniştrilor previziuni cu privire la încheierea contractelor finanţate din fonduri europene, deciziile de finanţare către beneficiari şi ultimele plăţi."Dacă vrem să mărim absorbţia fondurilor Uniunii Europene, trebuie să avem o previziune a unor etape. Noi nu avem, spre exemplu, probleme cu depunerea unor proiecte. Depunerea de proiecte este mult mai mare decât valoarea. A doua etapă este aprobarea de proiecte. Aici va trebui ca autorităţile de management să vadă care este legitimitatea lor. Ceea ce cer eu se referă la ultimele două etape: ce previziuni aveţi privind încheierea de contracte - dacă vorbim despre încheiere de contracte înseamnă că el a fost eligibil şi în faza imediat anterioară a fost aprobat - deciziile de finanţare către beneficiari şi ultimele plăţi", a declarat Pogea la începutul discuţiilor de ieri pe tema absorbţiei fondurilor europene.
Şi şeful Executivului, Emil Boc, le-a cerut, în urmă cu o săptămână, tuturor coordonatorilor de programe operaţionale sectoriale ca în termen de şapte zile să fie finalizat graficul de absorbţie al fondurilor comunitare pentru 2009.
De asemenea, şeful executivului Boc a solicitat ca în acelaşi termen să fie prezentată forma finală a proiectului de act normativ privind modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, în vederea reducerii birocraţiei şi a facilitării accesului la fondurile europene.Premierul Emil Boc mai declara în urmă cu câteva zile la SAR că speră să reuşească să introducă în ţară aproximativ 30 de milioane de euro, „bani care ar putea schimba România din temelii".
Europarlamentarul Călin Chiriţă doreşte angajarea mai multor români în instituţiile UE
Europarlamentarul PD-L Călin Cătălin Chiriţă a adresat o interpelare CE privind angajarea mai multor cetăţeni români în instituţiile UE, subliniind faptul că, până în anul 2011, se pot organiza concursuri de angajare rezervate exclusiv românilor şi bulgarilor. "Scopul acestui demers este acela de a sensibiliza Comisia Europeană de la Bruxelles cu privire la necesitatea unei prezenţe româneşti echitabile în instituţiile UE şi, în special, de a oferi o şansă tinerilor competenţi din România de a ocupa locuri de muncă de bună calitate în structurile UE", a explicat europarlamentarul, potrivit unui comunicat remis NewsIn. Chiriţă precizează, în cadrul interpelării, că angajările în instituţiile UE se fac prin concurs EPSO, pe bază de competenţă, dar în acelaşi timp, România şi Bulgaria, fiind noi state membre, beneficiază de o perioadă de tranziţie de cinci ani (2007-2011) în care se pot organiza concursuri de angajare în instituţiile UE rezervate exclusiv cetăţenilor români şi bulgari. Potrivit europarlamentarului, atât numărul, cât şi proporţia românilor care lucrează în instituţiile UE sunt relativ mici, deşi România este a şaptea ţară din UE sub aspectul numărului de locuitori (peste 21 de milioane). "Dintre românii angajaţi în instituţiile UE, foarte puţini deţin funcţii importante, comparativ cu cetăţenii altor ţări", explică Chiriţă. Pentru a avea o situaţie comparativă clară, Chiriţă a cerut Comisiei Europene să răspundă punctual la întrebări legate de numărul actual al angajaţilor în instituţiile UE din fiecare ţară în parte şi în fiecare instituţie UE în parte, dar şi referitoare la numărul de cetăţeni români care ar trebui să fie angajaţi în total până în 2011. Răspunsul Comisiei Europene va fi făcut public, prin tipărirea sa în Jurnalul Oficial al UE.
Europarlamentarul PD-L Călin Cătălin Chiriţă a adresat o interpelare CE privind angajarea mai multor cetăţeni români în instituţiile UE, subliniind faptul că, până în anul 2011, se pot organiza concursuri de angajare rezervate exclusiv românilor şi bulgarilor. "Scopul acestui demers este acela de a sensibiliza Comisia Europeană de la Bruxelles cu privire la necesitatea unei prezenţe româneşti echitabile în instituţiile UE şi, în special, de a oferi o şansă tinerilor competenţi din România de a ocupa locuri de muncă de bună calitate în structurile UE", a explicat europarlamentarul, potrivit unui comunicat remis NewsIn. Chiriţă precizează, în cadrul interpelării, că angajările în instituţiile UE se fac prin concurs EPSO, pe bază de competenţă, dar în acelaşi timp, România şi Bulgaria, fiind noi state membre, beneficiază de o perioadă de tranziţie de cinci ani (2007-2011) în care se pot organiza concursuri de angajare în instituţiile UE rezervate exclusiv cetăţenilor români şi bulgari. Potrivit europarlamentarului, atât numărul, cât şi proporţia românilor care lucrează în instituţiile UE sunt relativ mici, deşi România este a şaptea ţară din UE sub aspectul numărului de locuitori (peste 21 de milioane). "Dintre românii angajaţi în instituţiile UE, foarte puţini deţin funcţii importante, comparativ cu cetăţenii altor ţări", explică Chiriţă. Pentru a avea o situaţie comparativă clară, Chiriţă a cerut Comisiei Europene să răspundă punctual la întrebări legate de numărul actual al angajaţilor în instituţiile UE din fiecare ţară în parte şi în fiecare instituţie UE în parte, dar şi referitoare la numărul de cetăţeni români care ar trebui să fie angajaţi în total până în 2011. Răspunsul Comisiei Europene va fi făcut public, prin tipărirea sa în Jurnalul Oficial al UE.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu