Subiectivul

Guvernul a decis mai multe reduceri de cheltuieli bugetare, precum includerea în plafonul de fonduri rambursabile al autorităţilor locale a tragerilor din banii deja contractaţi şi plafonarea sumelor alocate cercetării ştiinţifice la nivelul din 2008, pentru a evita sancţiunea CE de deficit excesiv. Reducerile de cheltuieli au fost aprobate printr-o ordonanţă de urgenţă, în vederea menţinerii deficitului la un nivel scăzut şi, implicit, pentru evitarea riscului declanşării procedurii de deficit excesiv. "Având în vedere opiniile şi recomandările CE şi ale organismelor financiare internaţionale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezultă că, pentru evitarea riscurilor semnalate şi implicit a riscului declanşării procedurii de deficit excesiv, este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare şi de abordare mai prudentă a deficitului bugetar", se arată în actul normativ, informează Mediafax.

Surse guvernamentale au declarat, vineri, că Guvernul va introduce prin ordonanţă de urgenţă un cumul de măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a evita procedura de deficit excesiv, precum includerea în plafonul de fonduri rambursabile al autorităţilor locale a tragerilor din banii deja contractaţi şi plafonarea sumelor alocate cercetării ştiinţifice la nivelul din 2008. Pentru limitarea deficitului bugetar, ordonanţa aprobată de Guvern prevede că în plafonul maxim de finanţări rambursabile care pot fi obţinute de către autorităţile locale pe parcursul unui an vor fi incluse şi tragerile din fondurile deja angajate până la intrarea în vigoare a actului normativ, nu doar din alocaţiile care vor fi contractate după aplicarea ordonanţei.

Legislaţia în vigoare stabileşte că, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, este stabilită o limită anuală a finanţărilor rambursabile "ce urmează a fi contractate" de autorităţile locale şi a tragerilor ce pot fi efectuate din aceste finanţări. În acest plafon nu vor fi însă incluse şi finanţările rambursabile pentru prefinanţarea şi/sau cofinanţarea proiectelor susţinute financiar de UE.

Fondul de pensii private, plafonat
Documentul indică, totodată, că Executivul nu poate onora în acest an obligaţia de finanţare a sectorului de cercetare ştiinţifică la nivelul impus prin Ordonanţa 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. Ordonanţa aprobată în 2002 stabileşte că din fonduri publice trebuie alocate sume pentru programe specifice acestui domeniu, la un nivel care să asigure o creştere anuală a alocaţiilor bugetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din PIB. Executivul arată însă că având în vedere contextul macroeconomic şi faptul că bugetul general consolidat este supus "unor presiuni şi riscuri determinate de evoluţiile economice interne şi externe", în 2009 nu pot fi crescute sumele alocate pentru cercetare ştiinţifică, faţă de sumele alocate în cursul anului 2008.

Actul normativ indică, totodată, că nivelul contribuţiei angajaţilor la fondurile de pensii private va fi menţinut în acest an la 2% din venitul brut, şi nu la 2,5% cum prevede legislaţia în vigoare, astfel încât deficitul sistemului public de pensii să poată fi controlat, şi că resursele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat nu permit creşterea valorii punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2009 la nivelul impus de Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii.

Legea respectivă stabileşte că valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mică de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2009. Guvernul a decis, prin proiectul bugetului asigurărilor sociale pentru 2009, că valoarea punctului de pensie va creşte de la 697,5 lei la 718,4 lei, la 1 aprilie 2009, şi la 732,8 lei, la 1 octombrie 2009, nivel care, potrivit ministrului Muncii, reprezintă 43,2% din salariul mediu brut.

Mai puţini bani pentru deplasările demnitarilor
Conform ordonanţei, bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice de cultură şi unităţilor sportive vor fi aprobate după adoptarea legii bugetului de stat, iar alocaţiile vor fi repartizate în raport cu obligaţiile instituţiilor sau cu programele propuse, astfel încât eventuale fonduri rezultate pe parcursul anului bugetar din economii sau deficienţe în activitatea acestora să poată fi redistribuite altor unităţi.

Prin derogare de la Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, subvenţiile acordate de la buget pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi neutilizate până la sfârşitul exerciţiului bugetar nu vor putea fi utilizate în alte scopuri, ci folosite în continuare pentru susţinerea acestor proiecte, până la finalizare, sau restituite la buget.

Ordonanţa include şi măsurile deja anunţate de Executiv pentru reducerea costurilor de transport rutier şi aerian în străinătate ale demnitarilor, stabilind că serviciile cu avionul tip business class pot fi folosite în statele europene doar de membrii Guvernului, restul personalului urmând să călătorească la clasa economică, şi că personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, care nu se încadrează la categoria a II-a de diurnă, trebuie să apeleze la mijloace de transport în comun, dus-întors, pentru a parcurge distanţa dintre aeroport sau gară şi locul de cazare. În document se arată că în lipsa unor reglementări imediate şi decizii operative care să determine diminuarea cheltuielilor în sectorul bugetar şi o gestionare mai bună a resurselor există riscul creşterii cheltuielilor bugetare, cu implicaţii asupra deficitului bugetar.
CE aşteaptă "cât mai repede posibil" programul de convergenţă al noului guvern român, urmând a-l analiza în câteva săptămâni şi fiind foarte probabil să demareze procedura de deficit excesiv pentru depăşirea limitei de 3% din PIB prevăzută în Pactul de Stabilitate. CE va declanşa astăzi procedura de deficit excesiv împotriva a şase ţări, însă România nu se află printre ele, deşi are un deficit bugetar de 5,2% din PIB pentru 2008, aproape dublu faţă de 2007. Motivul amânării raportului CE privind deficitul bugetar este legat de alegerile parlamentare din noiembrie 2008 şi formarea noului guvern la Bruxelles. CE nu poate declanşa procedura de deficit excesiv fără a fi fost notificată în prealabil de către autorităţile naţionale cu privire la deficitul înregistrat sau prognozat, care ar trebui să depăşească limita de 3% din PIB. Rapoartele ce vor fi adoptate astăzi constituie un prim pas, fiind apoi trimise pentru un aviz consultativ Comitetului Economic şi Financiar al UE, compus din reprezentanţi ai ministerelor economiei şi finanţelor din cele 27 de state membre. Ulterior, CE va adopta decizia finală şi o va trimite Consiliului de miniştri (Ecofin) ce se va întruni pe 10 martie.
Decizia Guvernului a venit în urma temerilor de a nu fi sancţionaţi de Comisia Europeană pentru deficit excesiv. Sunt măsuri de criză şi nu cred că impactul acestora va fi atât de mare. Cât despre plafonarea contribuţiei la 2% pe pilonul II, este o măsură oarecum întârziată şi nu este bine să schimbăm regulile în timpul jocului. Sunr sigur că vom mai asista în cursul anului şi la alte reduceri de cheltuieli bugetare, sper doar să nu se taie din acele 10 miliarde destinate investiţiilor în infrastructură, dar nici din fondurile destinate agriculturii şi susţinerii IMM“ (Lucian Anghel, economist şef BCR)
Sunt măsuri care arată disperarea autorităţilor de a reduce cheltuielile şi de a face rost de cât mai mulţi bani la buget. Guvernul face toate încercările şi ia toate măsurile posibile pentru a aduce mai mulţi bani la buget. Plafonarea contribuţiei pe pilonul II e o lovitură dură dată fondurilor de investiţii. Practic, se iau banii din nişte fonduri sigure de investiţii şi se duc într-o puşculiţă de unde se vor cheltui după nevoi şi necumpătat. Sigur că pe termen lung nu este bună plafonarea acestor fonduri. Tot o măsură urâtă este şi plafonarea sumelor alocate cercetării ştiinţifice la nivelul din 2008, pentru că avem nevoie de bani pentru cercertare ca să devenim o ţară competitivă în Europa. În ceea ce priveşte includerea în plafonul de fonduri rambursabile al autorităţilor locale a tragerilor din banii deja contractaţi, aceasta ar putea fi o măsură mai bună faţă de celelalte, pentru că de aici ar putea veni o limitare a cheltuielilor. Însă, mi-e frică ca această hotărâre să nu aibă o conotaţie mai mult politică decât economică, şi de aceea, totuşi, nu ştiu dacă e o măsură bună sau rea. În concluzie, aceste măsuri vor ajuta, dar nu ştiu cât de benefice vor fi ele pentru economia românească, pentru că pe termen scurt ne ajută, dar pe termen mediu şi lung ne afectează“ (Dragoş Cabat, analist financiar CFA)

Statul a încasat 13,5 mld. lei la bugetul consolidat în ianuarie, reprezentând 2,33% din PIB
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat în prima lună a acestui an venituri bugetare de 13,5 mld. lei, ce reprezintă 2,33% din PIB, mai mult de două treimi din acestea provenind din încasările la bugetul de stat, potrivit unui comunicat. Sumele declarate drept obligaţii de plată în ianuarie 2009 au fost cu 3,26% mai mici faţă de cele declarate în prima lună a anului trecut, potrivit ANAF, care explică evoluţia prin influenţa crizei financiare mondiale asupra economiei româneşti, creşterea prudenţei în contractarea de credite pentru achitarea obligaţiilor la Fisc în cazul contribuabililor cu lichidităţi insuficiente, precum şi a înăspririi condiţiilor de acordare a unor astfel de împrumuturi de către bănci. "Principalele cauze care au determinat diminuarea veniturilor bugetare încasate în luna ianuarie 2009 sunt: influenţa modificării indicatorilor macroeconomici ca urmare a resimţirii şi în economia românească a efectelor crizei financiare mondiale, creşterea prudenţei în contractarea de credite pentru achitarea obligaţiilor bugetare în cazul contribuabililor cu lichidităţi insuficiente, precum şi a înăspririi condiţiilor de acordare a unor astfel de împrumuturi de către bănci", potrivit comunicatului.Astfel, bugetul de stat a înregistrat venituri de 9,24 mld. lei (70% din totalul veniturilor bugetare), bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu 2,76 mld. lei, iar bugetul asigurărilor pentru şomaj a avut venituri de 125,4 mil. lei. Restul au reprezentat încasări la bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate. Din totalul realizărilor la bugetul de stat, 1,16 mld. lei sunt venituri realizate din impozitul pe profit, 1,77 mld. lei provin din impozitul pe venit, 4,29 mld. lei reprezintă TVA. Accizele au însumat 1,288 mld. lei (inclusiv accize conform Legii 95/2006) şi taxele vamale - 44,66 mil. lei.