Subiectivul

Guvernul doreşte ca băncile străine din România să beneficieze în continuare de linii de finanţare din partea companiilor-mamă şi nu intenţionează să preia acţiuni la aceste instituţii în schimbul unor măsuri de sprijinire, procedură care ar presupune o naţionalizare, a declarat premierul Emil Boc. "Guvernul nu doreşte naţionalizarea băncilor, nu aceasta este direcţia corectă. Guvernul va avea însă o analiză foarte serioasă cu BNR şi conducerile băncilor din România, ca liniile de finanţare angajate să fie menţinute. Dorinţa noastră este ca băncile care au participat la procesul de privatizare din România şi care au şi obligaţia cu ceea ce înseamnă statul român să şi le menţină. Aici cred că vom putea găsi soluţii comune, Guvern - BNR - bănci, astfel încât liniile de finanţare să fie menţinute", a spus Boc, răspunzând la o întrebare privind preluarea de către stat a unor acţiuni la bănci în schimbul unor linii de finanţare, după modelul aplicat în unele state din UE.

El a precizat că au fost deja programate o serie de întâlniri în această săptămână şi săptămâna viitoare pentru discuţii legate de acest subiect. Premierul a precizat totodată că, după buget, va avea loc "o discuţie foarte serioasă" cu BNR pentru corelarea politicilor Guvernului cu cele ale băncii centrale. "Fără existenţa unui set de măsuri care să se sprijine reciproc, Guvernul şi Banca Naţională, nu vom reuşi să luăm cele mai bune decizii. Am avut deja discuţii preliminare cu Banca Naţională şi ele vor continua şi în perioada următoare. Am reţinut, de asemenea, recomandarea cu privire la capitalizarea băncilor, o recomandare pe care am luat-o în considerare. Vrem să asigurăm mediul de afaceri că, prin ceea ce urmărim, prin capitalizarea băncilor, este doar o primă măsură pentru a putea da în continuare economiei resursele financiare, punând accentul pe ceea ce şi raportul spune: mecanismele de garantare şi contra-garantare, care pot constitui o soluţie pentru mediul de afaceri", a spus Boc, citat de Mediafax. Preşedintele Traian Băsescu declara, la începutul lunii februarie, că băncile-mamă care au acţionariatul majoritar la bănci din România au obligaţia să continue să asigure necesarul de resurse pentru finanţarea activităţilor economice de pe piaţa românească.

Băsescu a apreciat, totodată, că statul român nu are obligaţia de a se împrumuta pentru a substitui obligaţiile băncilor-mamă care au acţionariat majoritar la bănci româneşti. Mai mulţi oficiali ai BNR au afirmat că băncile-mamă îşi vor reînnoi liniile de credit acordate sucursalelor din România. În acest context, şase bănci europene, respectiv UniCredit, Société Générale, Erste Group, Raiffeisen, Intesa SanPaolo şi KBC Groep, au cerut UE elaborarea unui program pentru Europa de Est care să prevadă, printre altele, ca instituţiile financiare europene precum BERD să asigure împrumuturi şi garanţii pentru băncile din regiune. Programul ar putea include şi un ajutor pentru consolidarea capitalului instituţiilor de credit est-europene.

Orice acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) trebuie să treacă prin Comisia Europeană (CE), România fiind stat membru al UE, dar nu orice acord cu CE trebuie să treacă şi pe la FMI, a declarat premierul Emil Boc, precizând că o decizie privind un eventual împrumut va fi luată împreună cu BNR. El a amintit că o decizie în privinţa unui eventual împrumut al României de la CE sau FMI va fi luată în două săptămâni. "Orice acord cu FMI trebuie să treacă prin CE, dar nu orice acord cu CE trebuie să treacă pe la FMI. Suntem în discuţii, în două săptămâni o să avem răspunsul, mai multe date astăzi nu vă pot oferi. În două săptămâni, vom avea răspunsul în sensul unui acord cu UE sau în sensul şi unui acord cu UE şi cu FMI sau cu o altă structură bancară. Suntem în discuţii în acest moment şi există Comitetul de stabilitate bancară, un comitet stabilit prin lege, care face aceste evaluări şi va face nişte propuneri Guvernului, urmând de asemenea să avem o discuţie şi cu guvernatorul BNR pentru a lua o decizie în acest sens", a spus Boc.Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat la rândul său, vineri, că o decizie cu privire la un posibil acord cu FMI va fi adoptată în cel mult două săptămâni. Decizia va fi luată după aprobarea bugetului în Parlament şi discuţii cu CE, a afirmat Pogea. Săptămâna trecută, preşedintele Traian Băsescu a declarat că FMI ar putea intra în "jocul" creditului extern al României "în urma aranjamentelor" cu CE, criticând însă faptul că băncile româneşti cu acţionariat majoritar în statele UE nu îşi îndeplinesc obligaţiile de finanţare a economiei româneşti.
„Pentru moment e prematur să vorbim despre sursele de finanţare pentru băncile româneşti, realitatea din România, în acest moment, nu necesită o astfel de intervenţie, de măsură. Nu cred că ar trebui să luăm, încă, în calcul, o asemenea decizie, şi mai mult decât atât, încercarea asta a autorităţilor române de a copia ce se întâmplă în alte state europene cred că ne va afecta. România nu are aceleaşi probleme ca alte ţări, şi nu trebuie să copiem, să acţionăm după modelul acestora”. (Alexandru Nicolae Chidesciuc, economist-şef al ING Bank)
Autorităţile de la Viena au susţinut încă de la începutul lunii ianuarie adoptarea unui plan de stabilizare a sistemelor financiare din statele est-europene, regiune în care băncile austriece au credite acordate de 230 miliarde euro, echivalentul a 70% din PIB al Austriei. Autorităţile austriece au cerut, săptămâna trecută, oficialilor români stabilitatea monetară, asigurarea lichidităţii pe piaţa locală şi o planificare responsabilă a bugetului, potrivit ministrului austriac de Finanţe, Joseph Proell. Oficialul austriac a precizat că a discutat cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, despre unele chestiuni importante şi pentru băncile-mamă, în primul rând despre asigurarea lichidităţii pe piaţa locală, apoi dorinţa Austriei de stabilitate în sectorul monetar.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, ieri, că amintirile relaţiei cu FMI îl "înfioară", el apreciind că ar fi preferabil să nu se apeleze la FMI în ceea ce priveşte un împrumut extern, date fiind condiţiile extrem de dure, cu un impact social foarte puternic şi constrângeri semnificative, potrivit Mediafax. "Nu vă ascund faptul că amintirile relaţiei cu FMI încă mă înfioară. Sunt condiţii extrem de dure, cu impact social foarte puternic şi cu constrângeri semnificative. Eu cred că înainte să ne lansăm pe o linie politică economică este bine să avem o discuţie extrem de serioasă cu actorii economici, sociali, cu băncile străine, cu toată lumea pentru a avea un răspuns corect", a spus Geoană. Întrebat dacă, în aceste condiţii, ar fi de preferat un împrumut de la CE, Geoană a precizat: "Preferabil ar fi fără FMI, este un lucru clar. Orice relaţii cu FMI înseamnă constrângeri importante", a afirmat Geoană.

El a arătat că a solicitat Guvernului, în acest sens, ca după aprobarea bugetului de către Parlament, respectiv săptămâna viitoare, să aibă loc o discuţie "clarificatoare" în ceea ce priveşte politica economică anticriză a României.