Subiectivul

Dobanzile ridicate, motivul atractivitatii plasamentelor din Romania fata de UE
O parte dintre strainii sau fondurile internationale care si-au plasat banii in depozite bancare la institutii din Europa emergenta au inceput sa isi lichideze plasamentele. Totusi, sistemul bancar din tara noastra ar putea avea avantajul unor dobanzi mai ridicate decat in alte state din Europa Centrala si de Est.

Depozitele nerezidentilor au insumat, la finele anului trecut, aproximativ 5,57 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei. Iar comparativ cu sfarsitul trimestrului trei, valoarea depozitelor constituite de straini s-a diminuat cu 408 milioane de euro.
Tendinta de scadere a volumului de depozite constituite de nerezidenti este caracteristica intregii Europe emergente. Iar in multe tari, scaderea a fost inregistrata inca din trimestrul trei al anului trecut.In Ungaria, nerezidentii aveau depuse in depozite bancare fonduri de aproximativ 10,56 miliarde euro la finele lunii septembrie 2008. Iar fata de primul semestru al anului trecut, soldul s-a diminuat cu aproximativ 300 de milioane de euro.Dar cele mai multe iesiri de capitaluri din depozite au avut loc in Republica Ceha. Daca in iunie 2008, volumul total depasea 12,8 miliarde euro, in septembrie, nivelul a scazut sub 11 miliarde euro.

Reducerea ratelor si cresterea riscurilor
Motivul principal al iesirilor de bani tine de dobanzile la termen raportat la riscurile economice din fiecare tara. In Republica Ceha, dobanda medie a unui depozit la termen era, in septembrie, de numai 1,7% pe an, in scadere cu aproximativ 0,2 puncte procentuale fata de iunie 2008. In Ungaria, dobanzile aferente depozitelor in forinti variau intre 6%-7%, in primele noua luni ale anului trecut.
Pe de alta parte, in Polonia, dobanda medie a unui depozit la termen in zloti a urcat de la 4,4%, in iunie 2008, la aproape 5%, in septembrie. Mai mult, pe intregul an 2008, ratele s-au majorat cu doua puncte procentuale. Implicit, interesul strainilor pentru plasamentele in aceasta tara s-a amplificat, valoarea depozitelor constituite de nerezidenti majorandu-se cu aproape patru miliarde euro pe parcursul primelor noua luni ale anului trecut. Iar in analizele analistilor straini, economia poloneza s-ar putea contracta, in acest an, cu numai 0,5%, fata de o scadere de 5% prognozata pentru Ungaria.
In schimb, in cazul Romaniei, multe estimari indica faptul ca tara noastra ar putea inregistra crestere economica in 2009. Iar bancherii spun ca perspectivele economice, alaturi de dobanzile platite la depozitele la termen, sunt avantajele sistemului financiar romanesc. Deja din luna ianuarie se poate observa o intoarcere in sistemul bancar a depozitelor lichidate in ultimele trei luni ale anului trecut.

Exemplul baltic
Depozitele nerezidentilor constituie o sursa financiara importanta pentru sustinerea activitatii de creditare. Iar daca in Romania, Ungaria sau Polonia, ponderea plasamentelor strainilor in totalul depozitelor variaza intre 9% si 14%, in statele baltice nivelul este mult mai ridicat. Spre exemplu, in Estonia, mai mult de o treime din depozitele sistemului bancar sunt realizate de nerezidenti. Pe de alta parte, un aspect pozitiv reiese din evolutiile inregistrate in Tarile baltice. Desi plasamentele strainilor sunt volatile, sumele retrase nu sunt foarte mari. In Estonia, in perioada iunie-septembrie 2008, depozitele nerezidentilor au scazut de la 4,75 miliarde euro la aproximativ 4,56 miliarde euro - cu numai 4%. Si in Lituania sau Letonia, ritmul de reducere a acestor fonduri nu a depasit 7%.

Riscurile economice din Europa emergenta
Polonia - deprecierea zlotului ameninta stabilitatea financiara a tarii;

Ungaria - ajutoarele financiare internationale au stabilizat situatia din tara, dar presiunile la vanzare din piata valutara aduc noi ingrijorari;
Republica Ceha - presedintia UE este cea mai mare provocare pentru guvernul si asa slabit;

Romania - stabilitatea financiara este pusa in pericol de deprecierea leului, fiind din ce in ce mai vizibil faptul ca tara are nevoie de un acord cu FMI.