Subiectivul

♦ Militarii suspectati de organizarea si implicarea in furtul armelor de la depozitul din Ciorogârla au cazut in plasa propriilor greseli. Anchetatorii au coroborat doua indicii esentiale care au condus la cererea de arestare preventiva. Acestea sunt urmele ADN, care s-au dovedit ca le apartin, prelevate din locuri in care nu aveau ce cauta, si convorbirile telefonice purtate de acestia, ale caror transcrieri se afla la dosarul cauzei, intr-unul dintre cele 12 volume prezentate Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti

♦ Astfel, “lotul Ciorogârla” a devenit prima victima a Legii 198/2008, cunoscuta generic drept legea ascultarii telefoanelor, cu opt zile dupa ce actul normativ a intrat in vigoare. Legea a devenit functionala incepând cu 20 ianuarie 2009, in timp ce anchetatorii sustin ca armele au fost furate in noaptea de 28 spre 29 ianuarie. Aceiasi anchetatori sustin ca au indicii temeinice care impun arestarea preventiva a tuturor celor sapte suspecti, si nu doar a trei dintre ei, si vor formula astazi o noua cerere in acest sens

♦ Armele furate, in numar de 55, au fost date in urmarire internationala, in sensul ca toate caracteristicile privitoare la serii, forme, calibru etc. au fost transmise, prin Interpol, in toata Europa. Ancheta bate insa pasul pe loc. Nu au fost identificate nici modul in care lazile cu armament au parasit incinta unitatii, nici mijlocul de transport folosit de hoti. Din datele pe care le detinem reiese ca nici unul dintre militari nu a recunoscut ca ar avea legatura cu furtul din depozitul de la Ciorogarla

Surse judiciare au declarat, in exclusivitate pentru “Gardianul”, ca propunerea de arestare preventiva a celor trei militari acuzati de furt s-a bazat pe patru elemente elemente probatorii, dupa cum urmeaza:

• ADN-ul, proba care a stabilit, in urma prelevarii de tesut epitelial de pe doua cutii din curtea unitatii unde fusesera gasite mai multe arme si cu care se presupune ca au fost carate si parte dintre cele sustrase, ca cei trei au avut tangenta cu aceste obiecte. Aceeasi proba a identificat ADN-ul celor trei si din zona unde s-a umblat pentru sustragerea lazilor cu armament din interiorul depozitului.

• Registrul persoanelor care aveau acces in interiorul depozitului, registru din care reiese ca cei trei nu aveau ce sa caute la locul faptei.

• Declaratiile celor trei invinuiti, care afirma ca nu au calcat vreodata in depozit, desi ADN-urile lor au fost identificate acolo.

• Faptul ca, in noaptea de 27 spre 28 ianuarie 2009, toti au fost de serviciu, iar in jurul orei 10:00, in 28 ianuarie, a fost semnalat sigiliul rupt de la depozit.

Conform surselor noastre judiciare, toate aceste probe, coroborate cu faptul ca anterior datei de 28 ianuarie nu a fost semnalata nici o neregula, au facut ca anchetatorii sa ia hotararea de a propune instantei militare arestarea lor.

Pana azi, toate cautarile anchetatorilor in cazul “Ciorogarla” s-au lovit de gardul unitatii. Surse judiciare arata ca nu a fost identificat nici modul in care lazile cu armament au parasit incinta unitatii, nici mijlocul de transport folosit de hoti. Din datele pe care le detinem reiese ca nici unul dintre militari nu a recunoscut ca ar avea legatura cu sustragerea de armament din depozitul de la Ciorogarla.

Arestarea celor trei militari, Marius Tudorache, Ionut Gagea si Ion Petrica, a fost ceruta nu numai in baza probei ADN gasite la fata locului (in perimetrul unde au fost cutiile cu armament), ci si in urma declaratiilor puse cap la cap ale acestora si a altor persoane audiate. In scopul descoperirii beneficiarului armelor sustrase, procurorii au realizat si perchezitii, dar rezultatul a fost nul. Amprente ale unuia dintre militari ar fi fost gasite pe o cutie cu arme care se afla la trei metri de zidul exterior al unitatii. Alti trei angajati, sergent Marian Tudorache, caporalii Marian Dinu si Cristian Radu, si soldatul Nicusor Nita sunt cercetati in continuare pentru calcare de consemn.

Generalul Constantin Croitoru a fost trecut in rezerva, la cerere, in urma deciziei de pensionare. Ieri a fost prima sa zi de “liber”. Capul generalului Croitoru a picat cu o graba suspecta la scurt timp dupa descoperirea furtului de armament de la depozitul unitatii din Ciorogarla. Om cu state vechi in Ministerul Apararii Nationale si veritabil profesionist, gen. Croitoru a fost nevoit sa-si incheie cariera in urma “epurarii” facute de conducerea MApN dupa scandalul armelor de la Ciorogarla. In conditiile in care, pana acum, despre cazul armelor furate Parchetul General nu a oferit opiniei publice mai mult decat numele a sapte militari - sergenti si caporali – care sunt acuzati de furt si, respectiv, calcare de consemn, iar cei trei acuzati de furt au primit mandate de arestare in sedinta de judecata cu usile inchise, am incercat sa deslusim cateva dintre aspectele care au ramas sub semnul intrebarii. Conform afirmatiilor sale, generalul Croitoru a aflat cele intamplate de la comandantul responsabil de unitatea speciala de rachete, gen. Oprea Haralambie, si a plecat imediat spre Ciorogarla. Cand a ajuns, in curtea unitatii se aflau deja anchetatorii. Fostul sef al Statului-Major al Aviatiei ne-a declarat ca ultimul inventar facut in luna decembrie a anului 2008, cand a fost realizat un control amanuntit la depozitul de la Ciorogarla, nu a evidentiat nici o lipsa din gestiune. L-am intrebat pe general daca militarii care lucrau la unitate puteau intra in depozit si cu ce scop. Acesta a confirmat ca astfel de pelerinaje ale militarilor din incinta in interiorul depozitului pot exista atunci cand au loc intrari sau iesiri de armament. Mai exact, ei ajuta la caratul cutiilor, la amplasarea lor, la manipularea rastelurilor etc. Avand in vedere aceasta posibilitate, proba ADN care le-a confirmat anchetatorilor ca cei acuzati au fost in perimetrul de unde s-au subtilizat cutiile nu este concludenta si nici suficienta pentru incriminarea lor.

Armele furate de la Ciorogârla au fost date în urmarire internationala, caracteristicile acestora fiind transmise, în urma cu o saptamâna, structurilor operative din toate tarile cu care anchetatorii colaboreaza la nivel institutional, au declarat surse din rândul anchetatorilor. Anchetatorii au precizat, totodata, ca este foarte probabil ca furtul sa fi avut loc în noaptea de 27 spre 28 ianuarie. Potrivit surselor, au fost recoltate zeci de amprente si urme ADN, acestea fiind si cele mai concludente probe care au dus la arestarea celor trei militari de la UM Ciorogârla. Astfel, ADN-ul lui Marius Tudorache, seful dispozitivului de paza, a fost gasit pe o lada de arme din care au fost furate mai multe pistoale. De asemenea, urmele lui au fost recoltate si dintr-o zona situata la trei metri în afara unitatii, în care acesta nu avea ce cauta. La fel, urmele ADN si amprentele celorlalti doi au fost recoltate din depozit, desi acestia au declarat la audierile preliminare ca nu au intrat niciodata acolo. De altfel, fisa postului nu prevede accesul în depozit. Anchetatorii cred ca furtul a avut loc în noaptea de 27 spre 28 ianuarie si ca ar putea exista si persoane din afara unitatii care sa fi luat parte la furt. Aceiasi anchetatori au precizat ca ar fi vorba despre disparitia a 80 de arme, atât pistoale, cât si pistoale-mitraliera, precum si binocluri sau alte obiecte de uz militar. Aces numar este infirmat insa de surse judiciare care au declarat penntru ziarul nostru ca din depozitul de la Ciorogârla au disparut 55 de arme. S-a stabilit ca placile din azbociment ale primului gard împrejmuitor au fost scoase si dupa furt montate la loc, iar gardul de sârma a fost taiat. Armele, conform cercetarilor de pâna acum, au fost carate prin padure cu o caruta pâna la margine, de unde au fost preluate cu o masina de teren.

Procurorii vor cere, din nou, arestarea celorlalti patru militari asupra carora planeaza suspiciuni cu privire la încalcarea consemnului si insista pe gravitatea consecintelor nerespectarii misiunii pe care militarii o aveau. Recursul în cazul furtului de arme de la unitatea militara din Ciorogârla va fi judecat, în cursul zile de astazi, de magistratii Tribunalului Militar Teritorial. În cadrul aceluiasi proces, va fi luat în discutie atât recursul celor trei militari arestati, cât si recursul procurorilor militari la decizia de eliberare a celor patru militari, de la sfârsitul saptamânii trecute, data de judecatorii Tribunalului Militar Bucuresti.

Contactat telefonic, avocatul Valentin Ovedenie, aparator a doi dintre cei trei militari pentru care instanta militara nu a dispus arestarea preventiva, a declarat, ieri, pentru “Gardianul” ca dosarul “Ciorogârla” este voluminos, având aproximativ 12 volume. Cu toate acestea, a precizat avocatul, vineri, când procurorii militari au solicitat arestarea celor sapte militari de la Ciorogârla, la dosarul cauzei exista un singur exemplar al referatului intocmit cu propunerea de arestare, care a trebuit sa fie studiat intr-un timp foarte scurt atât de catre aparatorii inculpatilor, cât si de instanta de judecata. Ovedenie a adaugat ca, din câte isi aminteste, in momentul in care a studiat referatul, Parchetul nu a specificat nici data la care a avut loc presupusul jaf al armelor si nici numarul armelor care au disparut din depozitul de la Ciorogârla. Referatul, intocmit pe 16 pagini dactilo, facea referire la anumite urme ADN ridicate din interiorul depozitului, urme care au fost trimise Institutului de Criminalistica. Potrivit raportului criminalistic, aceste urme apartin unora dintre inculpatii din dosarul “Ciorogârla”. Valentin Ovedenie ii reprezinta, in aces dosar, pe sergentul Marian Tudorache si pe caporalul Marian Dinu, ambii cercetati pentru savârsirea infractiunii de calcare de consemn. Potrivit articolului 333 din Codul Penal, “calcarea regulilor serviciului de garda, de paza, de insotire sau de securitate, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si parasirea comenzii sau a oricarui alt post de catre militar. Calcarea consemnului de catre santinela aflata în serviciu de garda sau de paza pe lânga depozitele de armament, munitii sau materiale explozive, la frontiera ori in alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat, ori daca fapta ar fi putut avea urmari grave, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani”.