Subiectivul

Activitatea premierului Emil Boc a debutat „fulminant” in chiar ziua investirii: a semnat decizia de eliberare din functie a lui Victor Paul Dobre, secretar de stat liberal in MAI. De atunci, „Traian Boc” a fost cel mai harnic membru al Executivului, semnand pana acum 93 de decizii de numiri si 61 de eliberari din functii. In total, noul Guvern si toate institutiile din subordinea sa au emis 348 de acte normative, din care aproape jumatate i-au apartinut premierului si au privit aducerea in functii a oamenilor noii puteri PD-L + PSD.

Activitatea legislativa a noii guvernari a constat in cea mai mare parte, cel putin pana acum, in rasplatirea cu functii a membrilor de partid. Guvernul Emil Boc a functionat precum o masina de eliberari si numiri in functii de la instalarea sa la Palatul Victoria. Pe 22 decembrie 2008, in ziua in care Parlamentul a validat, prin vot, noul Executiv, premierul Boc a semnat imediat cinci decizii de eliberare din functie. Prima a fost cea a secretarului de stat Victor Paul Dobre, responsabil pentru relatia cu prefecturile in cadrul fostului Minister al Internelor si Reformei Administrative, actualul Minister al Administratiei si Internelor.
„Bilantul” Guvernului in decembrie a fost de opt eliberari din functii si de trei numiri. In ianuarie, Emil Boc s-a pus serios pe treaba si a semnat nu mai putin de 90 de decizii de numiri in functii si 53 de decizii prin care persoane din guvern au ramas fara scaunele de sefi. Majoritatea acestor acte normative se refera la numirea noilor secretari de stat, sefi de agentii si alte functii din esalonul doi, pentru care prim-ministrul poate decide singur.

Premierul, mai harnic decat tot Guvernul
Munca legislativa a premierului Emil Boc inseamna aproape jumatate din activitatea in domeniu a Executivului. Din 22 decembrie 2008 si pana la sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul, impreuna cu institutiile din subordinea sa au emis un numar de 348 de acte normative. Dintre acestea, prim-ministrul a semnat 154 de decizii de numiri si eliberari din functii, adica aproape jumatate din totalul documentelor Executivului.
Prin comparatie, Guvernul a emis 55 de hotarari, cinci ordonante si sapte ordonante de urgenta. 16 dintre HG-uri au vizat schimbarile care s-au petrecut in fruntea prefecturilor dupa instalarea noii puteri, in timp ce alte 15 hotarari privesc organizarea si functionarea ministerelor in cadrul carora au avut loc schimbari.Restul au privit situatii cum ar fi organizarea de alegeri locale partiale in localitatile unde s-a impus acest lucru sau diferite chestiuni cu caracter mai mult tehnic. De exemplu, prin HG nr. 17 din 16 ianuarie 2009 s-au adoptat modelele buletinelor de vot care vor fi folosite la alegerile locale partiale din perioada 2009-2012.

Nici Cabinetul nu a stat degeaba
Singurele acte normative mai importante, din lista celor adoptate de Guvern, sunt cele care au ca obiect, cel putin la nivel declarativ, masuri de reducere a impactului crizei mondiale in tara noastra. Astfel, pe 30 decembrie 2008 s-a decis reducerea cheltuielilor bugetare, precum si diminuarea cheltuielilor la entitatile cu capital integral sau majoritar de stat sau la unitatile administrative.
De asemenea, in aceeasi zi Guvernul a modificat, printr-o ordonanta de urgenta, Legea 95/2005 privind reforma in sanatate. Penultima zi a anului trecut a fost una activa pentru noii guvernanti, care au adoptat 16 acte normative, printre care sase HG-uri si OUG-uri. Printre documentele „importante” s-a aflat decizia prin care i s-a atribuit o locuinta de protocol vicepremierului PSD Dan Nica si hotararea de modificare a organizarii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, pentru a-i face loc presedintelui PSD Mircea Geoana, din postura de sef al Senatului.

Au scapat de prefecti facandu-i inspectori
Una dintre cele mai importante preocupari ale noului Guvern PSD - PD-L in aceasta perioada este inlocuirea prefectilor „apolitici” ai fostei guvernari cu propriii prefecti „apolitici”. Cheia inlocuirii este principiul mobilitatii, prin care prefectii si subprefectii pot fi „retrogradati” in functii de inspectori guvernamentali.Astfel, prin hotarari de guvern, cinci prefecti au facut trecerea la inspectori, in timp ce alti doi au renuntat sa faca acest pas si sa ramana inalti functionari publici.Pentru a-i inlocui pe acestia, Guvernul a numit in functii, cu acte in regula sau temporar, alti sapte prefecti. Un alt prefect a fost repus in functie printr-o hotarare a Guvernului, in timp ce subprefectul de Brasov, Szakal Andras Zsolt, a fost eliberat din functie, la cerere.Cu siguranta, in februarie va urma un val de numiri de noi prefecti si subprefecti. Daca in cazul celor dintai numirile pot fi facute doar de catre Guvern, prin hotarare, pentru subprefecti este suficienta o decizie a prim-ministrului.

Ministerele au „somat”
Ministerele si institutiile din subordinea acestora nu prea au avut activitate legislativa de la instalarea noilor ministri. In ianuarie, ministerele vechi si cele nou infiintate au emis un numar de 34 de acte normative referitoare la modul in care isi desfasoara activitatea. Ministerul Finantelor Publice este pe primul loc al clasa- mentului, cu sapte ordine, urmat de Ministerul Justitiei, cu patru ordine si un regulament, Ministerul Sanatatii si MAI, cu cate patru ordine.

Parlamentul, aproape zero
Parlamentarii sunt codasi in ceea ce priveste activitatea depusa, daca ne luam dupa actele normative care au ajuns in Monitorul Oficial al Romaniei. In decembrie 2008, au aparut trei legi adoptate de vechiul Parlament si trei legi noi adoptate de cel abia ales.Actualul Parlament a votat pentru asocierea Guvernului la Centrul European pentru Politici Sociale si Cercetare, a respins o ordonanta privind reorganizarea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului si a abilitat noul Guvern sa emita ordonante.
De asemenea, Parlamentul actual a adoptat o hotarare privind continuarea participarii Romaniei cu trupe in Irak.
In ianuarie, „bilantul” arata ca doar o singura lege a fost publicata in Monitorul Oficial. Este vorba de Legea nr. 1, din 30 ianuarie 2009, privind modificarea si completarea Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie-22 decembrie 1989, cunoscuta mai bine ca „Legea Voiculescu”.Numai ca aceasta lege a fost votata tot de vechiul Parlament, insa a intrat in vigoare dupa ce Curtea Constitutionala a considerat ca este legala.

Activitatea actualului Guvern in cifre
348 de acte normative emise in total, din care:
93 de decizii de numiri in functii ale premierului Emil Boc;
61 de decizii de eliberari din functii ale premierului Emil Boc;
55 de hotarari de guvern: din care 16 privind schimbarile si numirile a noua prefecti, iar 15 referitoare la organizarea si functionarea noilor ministere;
56 de ordine ale ministerelor si ale institutiilor din subordinea acestora.
Diferenta este alcatuita din alte documente adoptate de institutiile din subordinea Guvernului, cum ar fi decizii, hotarari, regulamente, liste, norme metodologice etc.

Basescu a intrecut in decrete deciziile lui Boc
In luna ianuarie, in Monitorul Oficial au fost publicate 598 de acte normative. Cele mai multe dintre acestea au fost decretele, in numar de 251, majoritatea fiind emise de presedintele Traian Basescu.Pe locul doi se situeaza cele 205 decizii publicate in MO, cele mai multe apartinand premierului Emil Boc, institutiilor din cadrul Guvernului si Curtii Constitutionale. Pe locul trei, ca numar, sunt cele 48 de hotarari care au fost adoptate de membrii Guvernului.