Subiectivul

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat vineri un semnal că îi va sprijini pe cei care au luat credite în valută şi care în prezent se confruntă cu dobânzi mărite, dar mai ales trebuie să facă faţă deprecierii puternice a leului din ultimele zile. Oficialul Băncii Naţionale a precizat că în România există aproximativ 500.000 de persoane care au credite în valută. "Vom avea noi grijă de cei care au luat credite în valută, dar nu e vorba doar de cei 500.000 de români cu astfel de credite, ci de o ţară întreagă", a spus Isărescu, într-o conferinţă de presă. Mai mult decât atât, guvernatorul a atras atenţia asupra faptului că orice anunţ de creştere salarială va conduce la deprecierea cursului de schimb, ca urmare a majorărilor veniturilor peste rata de creştere a productivităţii din ultimii ani. Astfel, guvernatorul BNR a afirmat că în ultimii ani au existat aprecieri ale monedei naţionale în paralel cu creşteri ale salariilor peste productivitate. "Acum doar să deschidem gura de creşteri salariale, că şi apar presiuni pe curs", a spus Mugur Isărescu.

În ultimele săptâmâni cursul s-a menţinut într-un coridor aflat între 4,2 şi 4,34 lei pentru un euro. Cotaţiile vor cunoaşte o apreciere sau depreciere accelerată abia după ieşirea din acest interval. Până în prezent, încercările jucătorilor care mizează pe scăderea leului de a forţa noi maxime s-au lovit de apariţia unui vânzător puternic de euro, aproape sigur fiind vorba de BNR. Aşa cum avertiza încă din octombrie guvernatorul Isărescu, cei care pariază contra monedei naţionale trebuie mai întâi să aibă lei, astfel încât asemenea încercări de a depăşi nivelul de 4,34 lei/euro trebuie să fie susţinute de apariţia unor oferte consistente de lei şi nu se pot produce foarte des. Intervenţiile recente ale Băncii Naţionale i-au trimis practic „la plimbare" pe speculatori, care sunt nevoiţi să intre într-un nou ciclu de acumulare de lei.

Mai mult decât atât, guvernatorul băncii centrale a subliniat faptul că BNR nu va relaxa condiţiile de politică monetară până când nu intră în funcţiune prevederile de constrângere fiscală şi restricţiile salariale.

Acesta a arătat că banca centrală sprijină proiectul de buget elaborat de noul Guvern, mai ales în ceea ce înseamnă mutarea cheltuielilor dinspre bunuri şi servicii şi personal spre investiţii, precum şi în ceea ce priveşte politica de venituri. Cu toate acestea, Isărescu a spus că, dacă se au în vedere ratele înalte ale rezervelor minime obligatorii, atunci politica monetară poate fi considerată restrictivă. Pe de altă parte, acesta a reiterat opinia că "mult hulitele" măsuri administrative protejează în acest moment economia românească şi, nu în ultimul rând, sistemul bancar. În plus, guvernatorul BNR a menţionat faptul că banca centrală a cumpărat în perioada 2005-2007 zece miliarde de euro, pentru a echilibra cursul de schimb. Cu toate acestea, Isărescu a atras atenţia că evoluţia cursului de schimb reprezintă o "mare incertitudine" a economiei, în contextul în care România este legată de regiune."Oricât am încerca să ne decuplăm, şi vedeţi că încercăm să nu mai semănăm cu ţara x sau y, suntem în zonă", a spus Isărescu. El a menţionat că BNR a intervenit pe piaţă între 2005 şi 2007 şi a cumpărat 10 miliarde de euro. "Am preferat această apreciere a cursului, iar piaţa fiind subţire se îndeplineau previziunile unora, care erau atunci optimişti şi spuneau să ajungă cursul de 3,5 lei/euro", a menţionat guvernatorul băncii centrale.

Isărescu: Evoluţia cursului de schimb influenţează o ţară întreagă
Oficialul a arătat că BNR, după ce a cumpărat euro şi a furnizat lei pe piaţă, a început operaţiunile de sterilizare. "La un punct eram înăbuşiţi de atâta sterilizare. Cu o mână cumpăram valută, cu cealaltă lei, pentru ca să nu stimulăm băncile în acea afluenţă de lei, cu dobânzi care mergeau spre zero, să dea şi mai multe credite. Greu acest proces", a spus Isărescu. Acesta a mai menţionat că atunci când cursul se situa la 3,1-3,2 lei/euro (în vara anului 2007 - n.r.), BNR a cumpărat trei miliarde de euro. "Acum îmi pare rău că nu am cumpărat mai mult, trebuia într-adevăr să lucrăm şi mai mult. Dar dă-i românului mintea de atunci", a continuat guvernatorul băncii centrale.

Totodată, Isărescu a comparat băncile comerciale cu nişte oameni, care "îşi pun joben, monoclu, şi se duc la hipodrom şi pariază" pe deprecierea leului sau pe aprecierea monedei naţionale.Guvernatorul băncii centrale a atras atenţia că trebuie să ne uităm şi la realităţile economiei româneşti, în contextul în care există o teorie întreagă despre impactul negativ al mişcărilor violente de curs asupra economiei reale.

În plus, el a arătat că evoluţia cursului de schimb influenţează o ţară întreagă, nu doar sectorul creditelor în valută.

În acest moment, efectele crizei financiare mondiale se resimt indirect în România prin cinci canale, respectiv cel comercial, financiar, al încrederii, al cursului de schimb, respectiv al efectelor de avuţie şi bilanţ, a mai spus, vineri, guvernatorul BNR. Astfel, acesta a menţionat faptul că efectele crizei au devenit mai clare, dar sunt destul de greu de anticipat, întrucât nu se ştie cât de adâncă va fi această criză.

"Ne menţinem punctele de vedere că efectele directe ale crizei sunt limitate, şi revin cu ideea că inclusiv după august, la a treia evaluare, nu am constatat o expunere la produse toxice. Măsurile prudenţiale şi administrative mult hulite s-au dovedit utile şi acum sunt ca un tampon, ajutând şi ţara, şi sistemul bancar să reziste la şocuri", a declarat guvernatorul băncii centrale.

Referitor la canalul comercial, Isărescu a arătat că fabricile auto, în special din vestul ţării, nu pot să nu fie afectate. "Se observă o încetinire a creşterii exporturilor, e adevărat că şi a importurilor, dar asta poate să însemne şi încetinire a activităţii în unele sectoare", a spus Isărescu. "Trebuie să constatăm influenţa crizei, dar şi să-i dăm dimensiunea reală în privinţa relaţiei exporturi PIB", a subliniat Isărescu. În plus, guvernatorul BNR a adăugat că împrumuturile în valută şi liniile de la băncile-mamă au creat probleme în ultimii ani şi continuă. "Acum tot vorbesc de retragerea şi de nereluarea creditării", a declarat guvernatorul băncii centrale. Totodată, acesta a mai menţionat că gradul de intermediere financiară este scăzut, sub 40%, ceea ce înseamnă că economia nu este atât de dependentă de finanţare. Referitor la efectele crizei internaţionale asupra încrederii, el a arătat că se observă mai puţină disponibilitate din partea investitorilor străini pentru România, dar că acest lucru este valabil şi pentru statele vecine.

Prin canalul cursului, se observă deprecierea accentuată înregistrată de leu chiar în ultimele luni, a menţionat Isărescu.

BNR: Politica salarială "extrem de laxă", un factor care a dus la ieşirea inflaţiei din ţintă
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a mai atras atenţia asupra faptului că unul dintre factorii determinanţi care au condus la depăşirea ţintei de inflaţie în 2007 şi 2008 a fost politica salarială "extrem de laxă" a Guvernului din această perioadă. "Avem această buclă a ieşirii inflaţiei din ţintă începând cu 2007", a declarat, vineri, Isărescu.

Astfel, guvernatorul a arătat că politica veniturilor extrem de laxe din perioada 2006-2008, cu precădere a celor din sectorul bugetar, şi creşterea în procent din PIB a fondurilor pentru plăţile salariale din cadrul bugetului au fost printre factorii determinanţi pentru ieşirea din ţintă a inflaţiei."Dacă-mi aduc aminte bine, în 2004, dacă se atingea cifra critică de 5% din PIB pentru fondurile de salarii la buget (...), s-ar fi produs o deraiere. La sfârşitul anului 2008, am constatat că această cifră a ajuns la 8% din PIB sau chiar peste", a afirmat Isărescu.

„Jucătorii" care pariază contra leului, trimişi „la plimbare" de BNR
Tendinţa furibundă de depreciere a monedei naţionale de la începutul lunii ianuarie a fost calmată în cursul săptămânilor trecute. După aşteptata retragere în care speculatorii şi-au marcat o parte din profiturile realizate pe termen scurt, toate încercările de forţare a unui nou maxim au eşuat. Cotaţia euro/leu s-a înscris, prin urmare, într-un canal orizontal cuprins între nivelurile de 4,2 şi 4,34 lei pentru un euro. În această perioadă au existat zvonuri în piaţă potrivit cărora BNR ar fi intervenit pentru a opri scăderea accentuată a leului.

După testarea la începutul lunii februarie a mediei mobile exponenţiale de 21 de zile (EMA 21), suprapusă pe graficul săptămânal cu EMA 5, cei care pariază pe continuarea tendinţei de depreciere a leului au încercat să împingă preţul. Ricoşeul violent din pragul de suport de la 4,2, urmată de o intersectare a mediei mobile exponenţiale de cinci zile cu media mobilă simplă de 8 zile care desemnează momentum (tendinţa pe termen scurt), precum şi urcarea accelerată a indicatorului Slow Stochastic indicau o încercare a jucătorilor din piaţă de forţare a maximelor. În sesiunile de luni şi marţi acest demers a eşuat, cotaţia întorcându-se rapid spre nivelul de suport. Ţinând cont că traderii în general nu se opun trendului general, putem să speculăm că aceast ciocnire de pragul de rezistenţă s-ar fi datorat unei intervenţii a BNR.

Vineri, cursul euro/leu s-a apropiat din nou de nivelul de 4,2 unde a testat multiple niveluri de suport (latura de jos a canalului orizontal, EMA 21, banda Bollinger inferioară şi indicatorul Parabolic SAR). Este evident că această presiune la vânzare de săptămâna trecută amână deznodământul, instituţiile care pariau pe scădere monedei naţionale fiind trimise „la plimbare" pentru a căuta lei în piaţă. O nouă încercare de forţare a maximelor ar putea surveni astfel mai târziu. EMA5 şi SMA8 au pierdut din unghiul de separare, iar la finalul şedinţei de vineri, preţul se afla sub respectivele medii mobile. Pe de altă parte, EMA 21 s-a tasat astfel încât ar putea fi abordată de cei care ar intenţiona mişcarea cursului spre nivelul de 4 lei pentru un euro. În acest caz, ar trebui să vedem o trecere decisivă a indicatorului RSI ataşat în subchart în teritoriu negativ.

Din punct de vedere tehnic, până la ieşirea din coridorul de variaţie menţionat, nimic semnificativ nu se întâmplă. Staţionarea perechii valutare euro-leu în acest interval pentru un răstimp mai lung va imprima însă o mişcare violentă în momentul în care se va stabili o direcţie, fie ea pozitivă sau negativă. Pe graficul săptămânal, momentum rămâne puternic, cu preţul rezistând deasupra mediei mobile exponenţiale de cinci săptămâni în urcare şi cu un pattern de „bull flag" încă intact.