Subiectivul

Maria Nicola - judecător în cadrul Tribunalului Dolj, Marius Vlădoianu - procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, Claudiu Ţolescu - medic legist, Carmen Marin, medic oftalmolog, Vasile Vîlcea- medic primar chirurg şi Leontin Braşoveanu - medic generalist în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) Dolj. Ei sunt cei care ar trebui să aibă pe conştiinţă faptele principalului suspect al dublului asasinat de la Braşov, Serghei Gorbunov.Judecătoarea tulburatăJudecătoarea Maria Nicola este recunoscută ca fiind un magistrat cu un comportament uşor agresiv în sala de judecată, atât faţă de inculpaţi, cât şi faţă de avocaţi. Explicaţia dată de unii colegi ar fi că magistratul a suferit un şoc după ce s-a despărţit de soţul ei. Ea are un dosar la DNA, fiind cercetată după ce a violat domiciliul unui vecin. Pentru că magistratul îşi bătea copilul, acesta a sărit în ajutorul micuţului pentru a-l apăra de propria mamă. Surse din rândul magistraţilor au dezvăluit faptul că Nicola le-ar fi spus că a intrat în casa vecinului pentru că îi ascunsese copilul în frigider. După desele agresiuni asupra fiului ei, micuţul a fost internat pentru un timp într-un centru al Protecţiei Copilului Dolj. Un raport al acestei autorităţi arată că „s-a constatat o stare de tensiune în cămin, copilului fiindu-i încălcat dreptul la liniştea familială“. Deşi nu era la prima abatere, ancheta a fost închisă. Mai mult, Tribunalul Dolj a sesizat CSM cu privire la tulburările de comportament ale judecătoarei în sala de judecată. Sesizarea Tribunalului Dolj a fost formulată în baza unor documente medicale care atestă afecţiunile psihice ale judecătoarei. Asta, după ce mai mulţi colegi din breaslă au sesizat că aceasta îi agresează verbal şi fizic. Medicul Tribunalului Dolj este unul dintre victimele judecătoarei. El a fost bătut de judecătoare chiar în cabinetul medical din incinta instituţiei, susţin magistraţii. Maria Nicola a fost cercetată în acest sens de către o comisie de anchetă a CSM, care a hotărât însă că magistratul îşi poate continua activitatea la Tribunalul Dolj. „Într-adevăr au existat mai multe sesizări din partea Secţiei Penale şi a conducerii Tribunalului Dolj la adresa judecătoarei Maria Nicola, după ce mai mulţi magistraţi s-au plâns de comportamentul inadecvat al dânsei. A fost declanşată o anchetă a CSM. Judecătorul Maria Nicola a fost sancţionat disciplinar cu diminuarea cu 10 la sută din salariu pentru trei luni şi o recomandare către un cabinet medical de specialitate. Este vorba de trimiterea la un examen psihologic ca urmare a deselor stări de irascibilitate, intoleranţă şi excese de furie. Aceasta a refuzat însă orice examinare”, a declarat fostul şef al secţiei penale, judecătorul Laurenţiu Anghel.Procurorul indulgentProcurorul Marius Vlădoianu este cel care, spre deosebire de alţi doi colegi de-ai săi, nu a făcut recurs împotriva cererii lui Serghei Gorbunov de a fi eliberat pentru efectuarea unei intervenţii medicale. Deşi alte două cereri de-ale deţinutului fuseseră respinse pe motiv că reprezintă pericol social, de data aceasta nici procurorul şi nici judecătorul nu au considerat acelaşi lucru.
De altfel, numele procurorului Marius Vlădoianu, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, a fost asociat în urmă cu câţiva ani cu un scandal de corupţie şi trafic de influenţă într-un dosar ce-l privea pe interlopul craiovean Ion Drăguşin, zis Sile Zapp.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Drăguşin la şapte ani de puşcărie pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Oamenii legii au stabilit că interlopul a cerut şi primit suma de 20.000 de euro pentru a aranja achitarea şi punerea în libertate a lui Ghiţă Rădulean, arestat pentru proxenetism. El ar fi intervenit pe lângă procurorul Marius Vlădoianu pentru a pune concluzii favorabile învinuitului Rădulean. Vlădoianu ar fi trebuit să aranjeze achitarea şi punerea în libertate a proxenetului contra sumei de 20.000 de euro. Procurorul ar fi trebuit să intervină pe lângă judecătorul Doru Filimon, pentru a-l convinge să dispună cercetarea în stare de libertate şi achitarea lui Ghiţă Rădulean. DNA-ul a intrat pe fir şi a interceptat convorbirile dintre procuror şi intermediar. Drăguşin a făcut afirmaţia că suma de 20.000 de euro a fost dată în totalitate procurorului Vlădoianu, precizând că nu-i poate cere banii înapoi pentru că „nu vreau să stric relaţia cu el“, mai ales că acest magistrat l-a ajutat să facă afaceri din care a câştigat peste 20.000 de euro. În momentul de faţă, nimeni nu mai ştie nimic de soarta acestui dosar.Fronda procurorilor doljeniConducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a concluzionat că procurorul Marius Vlădoianu a procedat corect când nu a declarat recurs la sentinţa de întrerupere a pedepsei deţinutului Serghei Gorbunov. Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, procurorul Magda Bădescu, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că procurorii din acest caz s-au conformat obligaţiilor profesionale, iar în acest sens s-a stabilit că procurorul a pus concluzii de admitere la judecarea pe fond a cererii de întrerupere a executării pedepsei, iar hotărârea a fost adusă la cunoştinţa conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj în şedinţa săptămânală de analiză a soluţiilor, aşa cum se obişnuieşte.„La această şedinţă a participat întreg colectivul de procurori, iar în urma discuţiei şi a analizelor care s-au făcut s-a decis că nu există motive pentru recurarea sentinţei. În ceea ce priveşte faptul că procurorul nu a făcut recurs în cazul cererii de eliberare a lui Serghei Gorbunov, Magda Bădescu a spus că acest aspect a fost discutat cu întreg colectivul de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi că s-a stabilit că nu există motive care să impună atacarea acestei sentinţe cu recurs. În instanţă, ca la piaţăSerghei Gorbunov s-a adresat Tribunalului Dolj cu trei cereri de întrerupere a executării pedepsei, toate motivate pe aceeaşi expertiză medico-legală. În 2007, prima cerere a fost respinsă, deşi procurorul de şedinţă a pledat pentru întreruperea executării pedepsei a lui Gorbunov. Instanţa a constatat pericolul social „real” reprezentat de Gorbunov. Soluţia a fost atacată de procurorul Vlădoianu şi a fost atacată, dar recursul a fost respins. În ianuarie 2008, Gorbunov a introdus, succesiv, alte două cereri de întrerupere a executării pedepsei. Procurorul Marin Jieanu a solicitat respingerea cererii condamnatului, dar, la a treia încercare, Marius Vlădoianu, a „reuşit” eliberarea lui Gorbunov, cu ajutorul judecătoarei Maria Nicola.Gorbunov, urmărit general şi nu preaAutoritatea Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat eliberarea lui Serghei Gorbunov, pasând responsabilitatea la Ministerul de Interne, dar a omis să informeze despre neprezentarea la termen a moldoveanului la locul de detenţie. “Obligaţia ANP, respectiv a Penitenciarului Craiova, a fost de a informa în scris Tribunalul Braşov, IJP Braşov, Poliţia Comunitară Braşov, Inspectoratul General al Poliţiei, Inspectoratul Judeţean de Poliţie al Frontierei, despre eliberarea lui Gorbunov. S-a precizat exact durata de timp, din ce motive, în baza cărui act judecătoresc, situaţie în care răspunderea penitenciarului înceta”, a declarat, ieri, Ioan Băla, şeful ANP.Serghei Gorbunov a fost eliberat pe 16 mai 2008 şi trebuia să se întoarcă în penitenciar la 15 august 2008. Angajaţii Penitenciarului Craiova, responsabili de cazul Gorbunov, au anunţat IJP Braşov de neprezentarea moldoveanului la locul de detenţie abia pe 28 octombrie 2008, comunicarea ajungând la poliţişti pe 5 noiembrie. Poliţia acuză Tribunalul DoljInspectoratul General al Poliţiei (IGP) susţine că Tribunalul Dolj avea obligaţia, potrivit legii, de a anunţa IPJ Braşov de eliberarea lui Gorbunov, chiar în ziua în care hotărârea devenea definitivă. “Instanţa care a acordat întreruperea nu a comunicat îndată această măsură IPJ Braşov, astfel încât, neavând cunoştinţă de luarea unei astfel de măsuri, poliţia a fost pusă în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile procesuale”, se arată într-un comunicat al IGPR. Poliţia afirmă că, imediat ce a fost informată de dispariţia lui Gorbunov, a dispus darea acestuia în urmărire generală, lucru care s-a întâmplat la 3 decembrie 2008. Iar pe 23 decembrie, informaţia a fost postată şi pe site-ul Poliţiei Române. Poliţiştii spun că l-au căutat pe Gorbunov în tot acest timp, însă le-a fost greu să-l identifice într-o zonă turistică aglomerată. Craiova, în topul evadărilor legaleDirectorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Ioan Băla, a anunţat, ieri, că cei mai mulţi deţinuţi care au beneficiat de întreruperea pedepsei din motive medicale şi nu s-au mai întors în închisoare sunt de la Penitenciarul Craiova: 19. De asemenea, din statisticile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor reiese că, la nivel naţional, dintre cei 123 de deţinuţi cu întrerupere de pedeapsă care nu s-au mai întors în penitenciar, 30 fuseseră condamnaţi pentru omoruri sau acte de crimă organizată.În acest context, trebuie menţionat şi faptul că preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Virgil Andreieş, a anunţat verificări la toate instanţele din ţară în privinţa tuturor cauzelor legate de amânarea, suspendarea sau înteruperea executării unei pedepse cu închisoarea. Medicii se ceartă între eiProcurorii doljeni, prin vocea purtătoarei de cuvânt Magda Bădescu, consideră că au fost elemente care să impună nerecurarea deciziei de eliberare a deţinutului Gorbunov. “Decizia de a nu face recurs în cazul întreruperii executării pedepsei lui Serghei Gorbunov a fost luată de toţi procurorii Parchetului Tribunalului Dolj”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Magda Bădescu. Însă, medicul oftalmolog Carmen Marin, care a avizat eliberarea lui Gorbunov, recunoştea ieri că deţinutul putea fi tratat în regim de detenţie. “În decembrie 2007, l-am consultat pe pacientul care acuza, mai mult noaptea, tulburări de vedere. Diagnosticul a fost de criză de subatacuri de glaucom cu unghi închis. Se poate face un tratament cu laser, strict ambulatoriu şi durează cât o plombă dentară. Nu este nevoie de internare în spital. Şi dacă s-ar face chirurgical nu durează mai mult de o zi, maximum două. Sub atacul de glaucom nu duce la orbire, decât neglijat foarte tare”, a declarat medicul Carmen Marin. Cu toate acestea, medicul oftalmolog dr. Carmen Marin de la Spitalul Nr. 2 “Filantropia” a pus diagnosticul de glaucom. Aceasta a recunoscut că există posibilitatea să se fi înşelat asupra diagnosticului. Serghei Gorbunov a fost examinat într-un moment de pauza între subatacurile de glaucom, iar în această situaţie, precizia diagnosticului poate fi pusă la îndoială. Pusă în faţa celor două rapoarte de expertiză, medicul Carmen Marin se contrazice şi spune că se poate să nu-şi mai aducă aminte. “Operaţia de glaucom este o intervenţie foarte simplă, care poate fi realizată şi ambulatoriu”, susţine acum doctoriţa Carmen Marin.Explicaţii tardiveDirectorul Institutului de Medicină Legală din Craiova, Roxana Zăvoi, a încercat ieri să explice cum stau lucrurile în cazul expertizei medico-legale, în urma căreia lui Gorbunov i-a fost întreruptă pedeapsa. Două rapoarte medico-legale au fost întocmite în cazul moldoveanului, primul în 2007 şi cel de-al doilea în 2008, în urma căruia a fost şi eliberat de către judecătoarea Maria Nicola. Mai mult, nici măcar directoarea IML Craiova, dr. Roxana Zăvoi, nu a fost de acord cu propunerea celor doi. În opinia acesteia, termenul de întrerupere a pedepsei pentru o perioadă de trei luni propus de către comisia de expertiză medico-legală a fost exagerat. “Decizia propunerii pentru întreruperea pedepsei şi eliberarea implicită a lui Serghei Gorbunov i-a aparţinut doctorului ANP, Leontin Braşoveanu”, a declarat astăzi Roxana Zăvoi, director IML Craiova.