Subiectivul

Premierul Emil Boc a declarat luni seară în cadrul unui discurs din plenul Camerei referindu-se la “diminuarea patrimoniului statului în urma afacerii Sterling” că situaţia se poate repara prin respingerea Ordonanţei de Urgenţă nr. 101/2007 (de modificare a Legii minelor şi a Legii petrolului) de către Parlament.
Din informaţiile pe care le deţinem, ordonanţa în cauză, care a fost deja adoptată într-o formă modificată de Senat, va intra miercurea viitoare în dezbatere în Comisia pentru industrii.
Iulian Iancu (PSD) preşedintele Comisiei pentru industrii şi totodată cel care a declanşat scandalul “Sterling” este categoric. “Vom respinge ordonanţa. Prin respingerea ei, HG care a aprobat în noiembrie 2008 actul adiţional 11 la contractul dintre ANRM şi Sterling nu mai are bază legală.

Deci, se va reveni la situaţia contractuală de dinainte de semnarea actului adiţional”, a declarat pentru Cotidianul Iulian Iancu.
Deputatul PSD-ist a precizat şi ce va propune în continuare. “Locul în ecuaţie al ANRM va fi preluat de Romgaz, care va face o societate mixtă cu Sterling, iar contractul va prevedea o împărţire a profitului, 55% luând statul român, 45% luând cei de la Sterling, care vor plăti şi redevenţele prevăzute de lege”, ne-a mai spus Iancu.
Altfel vede problema deputatul UDMR Antal Istvan, un veteran al Comisiei pentru industrii, al cărei membru este din 1992. “OUG 101/2007 nu are nici o legătură cu contractul încheiat cu Sterling. Aceasta nu înseamnă că ordonanţa nu trebuie să sufere modificări. Consider că trebuie mărite cu 2% toate categoriile de redevenţe”, ne-a declarat Antal.
Întrebat dacă ordonanţa se poate modifica şi prin înlocuirea redevenţelor cu împărţirea procentuală a profitului, Antal a răspuns că “modificarea este posibilă, dar astfel de clauze contractuale nu sunt practicate în majoritatea statelor. În plus, dacă s-ar merge pe această variantă, atunci statul trebuie să investească şi el foarte mulţi bani”.
Deputatul UDMR a atras atenţia asupra unei alte probleme: “Indiferent de modalitatea în care s-ar modifica ordonanţa, adică legea petrolului, trebuie anterior obţinut acordul tuturor companiilor care au contract în domeniu cu ANRM şi cu OMW în special, al cărui contrat este bine legat şi de legea privatizării PETROM. Fără acordul respectivelor companii, legea petrolului este greu de modificat fără ca statul să sufere consecinţe”.
Se pune întrebarea ce consecinţe juridice ar avea respingerea de către Parlament a OUG 101/2007. Preşedintele Comisiei juridice, Daniel Buda (PDL), ne-a făcut următoarele precizări: “În primul rând, trebuie văzut dacă OUG 101/2007 a avut vreo influenţă asupra contractului cu Sterling. Dacă nu a avut, atunci nu va avea nici o consecinţă juridică. Dacă a avut, atunci trebuie studiate prevederile strict contractuale dintre părţi. Cum nu le cunosc, nu pot să mă pronunţ”.
Vicepreşedintele comisiei juridice, deputatul PSD, Florin Iordache, susţine că, “dacă ordonanţa a facilitat contractul, atunci prin respingerea ei se ajunge la situaţia de dinainte a semnării actului adiţional 11”.
Din zona juriştilor liberali, Tudor Chiuariu ne-a precizat: “Dacă ordonanţa se respinge, trebuie neapărat să se specifice expres ce se întâmplă cu actele semnate de după intrarea ei în vigoare, dacă astfel de acte există. Ar mai fi o chestiune. Dacă se va ajunge la modificarea contractului cu Sterling şi se va merge pe varianta veche, 55% statul, 45% Sterling, atunci automat statul român va trebui să umble serios la buzunar şi să facă investiţii masive. Nu ştiu dacă ar ieşi în avantaj într-o astfel de variantă. Formula preconizată de dl Iancu, în care Sterling nu contează dacă singur sau în societate mixtă cu ROMGAZ să-şi împartă producţia şi să plătească şi redevenţă, este imposibilă, pentru că este vorba de două sisteme contractuale care se exclud unul pe altul. Oricum, OUG 101/2007 nu are nici o legătură cu contractul Sterling, HG din 12 noiembrie aprobând doar actul adiţional care a pus contractul din 1992 în concordanţă cu legea petrolului din 2004”.
Stoica spune că nu se poate

Vicepreşedintele PDL Valeriu Stoica a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că respingerea ordonanţei “Sterling” nu înseamnă abrogarea ei cu efect retroactiv. "Dacă nu a fost respinsă încă ordonanţa în Parlament, îşi produce efectele, numai că rămâne de văzut dacă acest contract este legal chiar în raport cu ordonanţa şi chiar în raport cu Constituţia", a spus Valeriu Stoica, avocat şi fost ministru al Justiţiei. El a ţinut să precizeze însă că "respingerea ordonanţei nu înseamnă abrogarea ei cu efect retroactiv, astfel că nu poate produce efecte retroactive".
Un nou personaj-cheie: Doru Laurian Bădulescu
Membrul PSD Doru Laurian Bădulescu, desemnat recent secretar de stat la Ministerul Mediului, a fost, în 1993, primul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Potrivit site-ului de investigaţii vot.ro, explotarea de resurse din Marea Neagră mai are nevoie exact de avizul de mediu, lucru care pare a fi rezolvat tocmai prin numirea acestui personaj.
În 1992, statul român, prin Rompetrol, la acea vreme firmă de stat, şi companiile Enterprise Oil şi Canadianoxy (cele de la care perimetrele au ajuns, în final, la Sterling) au încheiat un acord de explorare şi împărţire a producţiei în cele două perimetre din Marea Neagră. Potrivit prezentării lui Bădulescu de pe site-ul ministerului, el a ocupat funcţia de preşedinte al consiliului director al acestor companii. Un an mai târziu, Rompetrol se privatizează prin MEBO, iar rolul său în acest acord este preluat de nou-înfiinţata ANRM, al cărui preşedinte este numit exact Bădulescu.
În 1996, Bădulescu este însăcrinat de stat să negocieze cu Libia creanţa pe care fosta Rompetrol o avea acolo - statul investise, în comun cu libienii, 80 de milioane de dolari în exploatarea unui perimetru. A renunţat la exploatare şi trebuia să-şi recupereze banii. Potrivit unui dosar judiciar încă nefinalizat, cea mai mare parte din bani au ajuns la Rompetrol şi nu la stat, în 1998, după ce compania a fost preluată de Patriciu. La doi ani după preluarea creanţei, Bădulescu apare ca acţionar minoritar al Rompetrol. Tot după doi ani, în 2002, Bădulescu este numit în fruntea Oficiului pentru Privatizare din Ministerul Industriilor de unde s-a ocupat de privatizarea Petrom. Bădulescu nu a putut fi contactat ieri pentru a explica rolul său în această afacere.