Subiectivul

55% dintre creditati cheltuiesc peste 20% din veniturile familiei

Potrivit unui sondaj realizat de Bank Austria, in regiunea Europei Centrale si de Est (CEE) romanii sunt cei mai impovarati de rambursarea creditelor. 55% dintre cei care au de platit rate trebuie sa-si acopere aceste datorii cu mai mult de 20% din veniturile familiei.Dintre romanii care au luat credite, 55% au de platit rate ce depasesc ca valoare 20% din venitul gospodariei, releva un studiu
realizat in vara anului trecut de Departamentul de cercetare al Bank Austria. Astfel, potrivit unui sondaj realizat in 13 tari ale Europei Centrale si de Est, Romania se afla pe primul loc din punctul de vedere al acestui tip de datorii. Este urmata de Bulgaria, unde 51% dintre debitorii bancilor cheltuiesc mai mult de 20% din venituri pentru plata creditelor. La polul opus se afla locuitorii Poloniei (16%), Slovaciei (20%), Sloveniei (22%) si Cehiei (23%). In intreaga regiune, mai mult de o treime (34%) din populatia imprumutata la banci plateste peste o cincime din venitul familiei pentru rambursarea creditelor, 25% dintre imprumutati pun deoparte pentru rata la banca intre 11%-20% din venituri, in timp ce 26% cheltuiesc mai putin de 10%. Dintre cei intervievati - 1.000 de persoane in fiecare tara - 16% nu au stiut sa-si evalueze astfel de cheltuieli sau au refuzat sa raspunda.
Revenind la cazul Romaniei, mai trebuie spus ca gradul inalt de impovarare ar mai putea creste in viitor si pentru ca unele institutii de credit isi sondeaza debitorii in privinta rambursarii anticipate a imprumuturilor.

Tot mai multe imprumuturi
In ultimii sapte ani, in CEE s-a inregistrat o crestere continua a datoriilor populatiei fata de banci. „In contextul unei lichiditati uriase la nivel international si al unui cost scazut al riscului, bancile si-au alimentat continuu clientii cu noi credite ipotecare si de consum pentru a asigura o rapida convergenta a standardelor de viata cu a vecinilor mult mai bogati din Vest“, se arata in studiul „Avutia si indatorarea populatiei din Europa Centrala si de Est“, realizat de UniCredit Group. In aceste conditii, cererea gospodariilor pentru imprumuturi a devenit astfel foarte mare, fapt ce a alimentat si o crestere a cheltuielilor de consum. In statele din regiune, cea mai rapida crestere a gradului de indatorare a gospodariilor s-a inregistrat in Bulgaria, Romania si Croatia, unde volumul creditelor raportat la PIB a crescut de la an la an cu 3,5%-5% in perioada 2004-2007. Cu toate schimbarile provocate de criza subprime din SUA in nivelul costurilor de refinantare ale bancilor si al aversiunii fata de risc, cresterea indatorarii a ramas la ritmuri inalte in CEE in prima parte a anului trecut, in medie cu 16% mai mult fata de perioada similara din 2007. Chiar daca ritmul a mai incetinit, in semestrul I din 2008, cresterea creditarii se ridica inca la 10%-15% in Polonia, Republica Ceha si Slovacia si depasea 20% in Romania si Rusia. Semnele vizibile ale incetinirii s-au inregistrat insa la sfarsitul verii trecute, dupa un declin al increderii consumatorilor, inasprirea generala a conditiilor monetare si a costurilor riscului, in special in zona de sud a regiunii si in Rusia. Octombrie 2008 a fost insa punctul de cotitura, care coboara estimarile privind cresterea ritmului de creditare la finalul anului trecut la 25% pe toata regiunea, de la 44% in decembrie 2007.

Creditarea imobiliara scade la jumatate
Impactul crizei la nivel de comprimare a creditarii isi va atinge punctul maxim in 2009, iar o revenire treptata va incepe gradual de-abia in 2010. In aceste conditii, economistii UniCredit se asteapta ca, la nivelul CEE, volumul imprumuturilor ipotecare sa creasca in 2008 cu 27%, iar in 2009, cu numai 13%. Cu toate acestea, vor exista oportunitati pe termen lung in segmentul imobiliar, in special pe pietele mai putin penetrate cum sunt cele din Romania, Rusia si Turcia, unde exista un raport scazut intre volumul creditelor si PIB (2%-4%), comparativ cu media regiunii, de 8%.

Florica Neamţu este farmacistă şi trăieşte în Fâşia Gaza împreună cu soţul ei palestinian şi cu cei 4 copii. Ofensiva totală a armatei israeliene i-a făcut să se refugieze într-un apartament din apropierea coastei Mediteranei, zguduit constant de tirurile marinei israeliene. „Trăim în condiţii de război. De 10 zile nu este curent. Stăm în casă şi ieşim numai în caz de maximă nevoie, pentru pâine“, spune doctorul Adnan Harubi, soţul Floricăi Neamţu.

Chiar dacă ar încerca să părăsească zona de conflict, ar întâmpina greutăţi mari. „Am trimis formele de evacuare la Ambasada României de la Tel Aviv şi acum aşteptăm rezultatele.

Ca să ieşim de aici însă avem nevoie de avizul Israelului pentru că Fâşia Gaza este zonă militară închisă“, subliniază Florica Neamţu. Adnan Harubi nu vrea să facă politică, dar spune totuşi că reacţia israeliană e disproporţionată. „Nu ţin nici cu Fatah, nici cu Hamas, dar ce se întâmplă acum sunt crime împotriva umanităţii, e genocid. Nu e justificată o aşa reacţie pentru câteva rachete care cad în deşert lângă Sderot (oraş din sudul Israelului - n. red.)“, spune Harubi.

Românii din sudul Israelului, unde bombele teroriştilor Hamas cad nemilos, spun că intervenţia armatei israeliene este salutară. „Suntem foarte bucuroşi. Hamas bombardează în Sderot de 8 ani, iar de 7 luni au început să ne bombardeze şi pe noi, iar până acum armata israeliană nu a făcut nimic“, spune Mălina Abergel, o româncă de 42 de ani din Ashkelon, oraş situat la 20 de kilometri de Gaza. Frica de atacurile islamiştilor este copleşitoare în sudul statului evreu. „Fetiţa mea de 7 ani mă scoală noaptea pentru că visează că s-a dat alarma. Nu pot să ies la plimbare cu ea. Chiar acum câteva luni, într-un parc unde se jucau copiii, a fost aruncată o bombă“.

De când violenţele au escaladat, locuitorii din Ashkelon trăiesc mai mult prin adăposturile antiaeriene cu care sunt prevăzute toate blocurile din zonă. „Durează 30 de secunde de la momentul când sună alarma până când cade bomba. În timpul acesta, noi nu apucăm să ajungem în adăpostul de la parter, aşa că ieşim pe casa scării“, spune femeia, adăugând că şcolile şi magazinele sunt închise, iar pe străzi nu circulă nimeni.

Pentru românii din ţară, informaţiile de la faţa locului despre rudele rămase în zona de conflict sunt rare şi precare. Mariana Abu Arab stă încremenită lângă telefon aşteptând veşti de la fiica sa de 19 ani care trăieşte cu soţul ei în nordul Fâşiei Gaza. „Tremur toată de câteva zile. Mobilele nu le merg pentru că nu au curent electric şi tancurile sunt aproape“, povesteşte femeia pentru Cotidianul. Tânăra de 19 şi soţul ei palestinian sunt studenţi şi au împreună un copil.

Denisa el Hato, evacuată din Gaza în 2007 şi întoarsă în România, intră rar în contact cu soţul ei palestinian, medic specialist în chirurgie toracică la un spital din oraşul Gaza. Scurtele relatări ale soţului ei din mijlocul victimelor dau însă o imagine înfricoşătoare a conflictului. „Nu au nici măcar medicamente, trebuie să le aducă de acasă“, descrie Denisa el Hato realităţile cu care se confruntă medicii din Gaza în condiţiile în care trebuie să facă faţă unui flux covârşitor de răniţi.

Medicul palestinian Amar Shurab, din oraşul Khan Yunus, din sudul Fâşiei Gaza, a relatat că populaţia suferă din cauza lipsei acute a alimentelor şi a curentului electric. „Întâlnim sute de răniţi peste tot, oamenii din spital sunt foarte speriaţi, iar salvările vin în permanenţă“, a spus Shurab. El a estimat la 100 numărul cetăţenilor români, majoritatea femei, care au reuşit să plece din Gaza, fără a întâmpina dificultăţi.

Româncă rănită în Gaza

O româncă a fost rănită în urma unui bombardament israelian care a avut loc imediat după declanşarea ofensivei aeriene. Ana Mitrea locuieşte în Fâşia Gaza de nouă ani, are 42 de ani, este căsătorită şi are doi copii. Familia româncei a încercat să plece, dar autorităţile nu le-au permis deoarece nu aveau toate actele. „Acum se simte mai bine. A fost lovită după Crăciun, a fost cadoul nostru de Crăciun din partea israelienilor. E distrusă Gaza, oamenii sunt distruşi, ăsta nu e război, e masacru. Acum stau cu copiii în braţe, se bombardează...“, a declarat pentru Realitatea TV Salah Jude, soţul româncei rănite.

Soarta românilor, în mâinile Israelului

Doar 55 de cetăţeni români au solicitat asistenţă consulară pentru a părăsi Gaza, din totalul de 100 cu care Ambasada României la Tel Aviv a luat legătura telefonic, a anunţat duminică Ministerul de Externe. Oficialii români au făcut demersurile necesare pentru evacuarea românilor prin Iordania şi continuă demersurile la Cairo pentru evacuarea acestora şi prin Egipt, informează MAE. Cu toate acestea, ieşirea românilor din Gaza depinde de aprobarea autorităţilor palestiniene.

Despre romani se spune ca sint maestrii in “mersul pe burta”. Adica, atunci cind apare o problema se fac ca nu observa sI merg mai departe. Dar problema ramine. La fel sI cu criza economica internationala. Se pare ca in Romania nimeni nu prea o ia in serios. In timp ce toate guvernele din intreaga lume se dau de ceasul mortii nestiind cum sa mai inmoaie efectele crizei, la noi presedintele Basescu se intilneste la un “sprit”, la munte, cu membrii ai Guvernului. AcelasI Guvern care, in ciuda noilor amenintari ale crizei nu a facut inca o “celula de criza”. Pentru ca, cred guvernantii, criza nu ne va lovi prea puternic. Oare? Chiar nu vedem?… Cu toate acestea, primele efecte ale crizei s-au facut simtite deja. Zeci de unitatI industriale si-au trimis muncitorii in somaj tehnic din lipsa comenzilor, sute de IMM-uri au anuntat disponibilizari masive la inceputul acestui an tot din motiv de lipsa de activitate iar majotitatea companiilor multinationale si-au revizuit negativ bugetele pentru 2009, bugete in care sint “incluse” sI disponibilizari. La toate acestea, pe “lista” crizei mai poate fi adaugata sI piata imobiliara aflata intr-un profund blocaj care, anul acesta se va accentua printr-o cadere sI mai rapida a valorii proprietatilor. Pentru ca, nimeni nu mai cumpara nimic, toata lumea asteptind o scadere istorica a valorii terenurilor sI imobilelor. SI nu in ultimul rind, “cireasa” de pe “tortul” crizei va fi somajul, estimat pentru acest an, la peste un milion de persoane. Iar majoritatea somerilor vor proveni din rindul capsunarilor care se vor intoarce cu sutele de mii in tara anul acesta. Sa mai adaugam la toate acestea faptul ca in acest moment 5 milioane de romani au unul sau mai multe credite la banci? SI ca se estimeaza ca jumatate dintre acestia isI vor plati cu greu sau deloc creditele? …ca sintem in “galeata”? De fapt, totI expertii economici stiu cu certitudine un lucru despre criza prin care trece toata lumea: ca nu se stie nimic. TotusI, in privinta Romaniei, Firma internationala de consultanta Oxford Analytica prevede, pentru anul 2009, ca “noul Guvern al Romaniei are de infruntat o iminenta criza economica, semne ale acesteia devenind deja vizibile in ultima parte a anului 2008”. Expertii Oxford Analytica indica faptul ca Romania se confrunta cu prima sa criza economica de la caderea comunismului, performanta sa din 2008, cu o crestere economica record de 9,1% in primele noua luni, fiind incetinita semnificativ de criza financiara globala. Astfel, potrivit expertilor, productia industriala a scazut cu 3% in luna octombrie 2008 fata de octombrie 2007 scaderea continuind luna de luna cu reduceri de cite 0,7% a productiei. Cele mai clare semne de criza au fost vizibile in domeniile metalurgic si productie de automobile. In plus, Oxford Analytica subliniaza ca deprecierea monedei nationale va afecta persoanele care apeleaza la credite. Aproximativ 57% din creditele facute in Romania sint in euro, iar expertii bancari avertizeaza ca la o valoare a euro de 4,2 lei, debitorii ar avea mari probleme in plata creditului. Concluzia evaluarii asupra Romaniei este ca semne ale unei crize economice au devenit evidente in ultimele trei luni ale anului 2008. Asadar, ce va face noul guvern care a anuntat un program de guvernare bazat pe "realism si dinamism, care ofera sanse reale de a evita consecintele drastice ale crizei"? Sa faca macar o celula. De criza...