Subiectivul

Am decis sa cer colegilor din Parlament sa trimita justitiei celebrele mele dosare despre ferestre. Aici, intr-un spatiu mai intim, mai putin oficial, ma simt obligat sa explic decizia mea celor care urmaresc “cazul” si ceea ce se petrece in general pe scena noastra politica.

Este o situatie care a inceput de ceva timp si care s-a transformat intre timp intr-un mit. Se spune ca Nastase nu are curaj sa isi dovedeasca nevinovatia, desi este evident ca nu despre asta este vorba. Se spune ca ma ascund in spatele Parlamentului, desi Constitutia este cea care cere legislativului sa se pronunte. Se spune ca eu sunt responsabil pentru neajunsurile din ultimii patru-cinci ani, desi altcineva este presedinte si altcineva a guvernat Romania in acest timp.

In toti acesti ani, in care Daniel Morar a fabricat dosare, eu am insistat sa se respecte Constitutia si legile. Atat. Este singura greseala pe care mi-o asum pentru aceasta parioada - aceea ca am vrut sa lupt pentru principii si sa respect legile tarii, chiar daca cei care ma acuza nu o fac. In toate cazurile discutate, Constitutia cerea o decizie a Parlamentului dintr-un motiv simplu, pe care l-am aratat de mai multe ori. Oamenii politici pot avea o problema speciala in “spatiul penal”. Ei actioneaza intr-un mediu plin de interese divergente. Penalul poate fi folosit impotriva lor fie ca razbunare, fie ca santaj. Tot “penalul” poate fi folosit ca sa se ajunga la anumite informatii prin diverse procedee aplicate abuziv: perchezitii, confiscari etc.

Nu eu am inventat aceasta regula si acest drept al Parlamentului, prevazut in articolul 109 din Constitutie. Dar am considerat ca aplicarea sa e necesara, pentru ca am sustinut si sustin ca dosarele sunt politice (si voi demonstra oricui vrea acest lucru). Evident, sustinerea mea e subiectiva si partizana, ea trebuie confirmata de o institutie ca sa aiba credibilitate. Prin lege, aceasta institutie e Parlamentul. Iata de ce am crezut mereu ca regula respectiva trebuie aplicata “pana la capat”, cum ii place sa spuna personajului Basescu&Boc. Asta insemna ca Parlamentul sa fie lasat sa se pronunte, cu responsabilitate, daca exista sau nu o operatie de manipulare politica, prin mijloace juricice.
Aceasta prevedere constitutionala poate fi inoportuna. Atunci sa o schimbam. Dar, ati observat? Nimeni nu a generat vreo initiativa in acest sens. Nici macar comisia prezidentiala care a propus schimbari in Constitutie. Se doreste ca legea sa ramana asa, dar ea sa nu fie aplicata doar in cazul lui Nastase.

Parlamentarii chemati sa se pronunte au avut la dispozitie dosarele si asa-zisele probe din ele. Pe aceasta baza, in cunostinta de cauza, ei au decis mereu sa nu accepte trimiterea in instanta. Inclusiv acum, comisia juridica a luat aceeasi decizie. Sunt convins ca plenul ar fi votat la fel.

De ce am ales atunci sa cer colegilor un vot in favoarea trimiterii in justitie a dosarelor? O sa explic de ce. Evident, nu ma tem de justitie. Printre altele, un alt dosar a ajuns pana acum direct in instanta, cel despre asa-zisele infractiuni de finantare a campaniei electorale din 2004. Deci, de ce m-as fi “agatat” de parlament in cazul acestor dosare? Si nu am nici o indoiala ca instanta imi va da castig de cauza in fata unui maldar de hartii care aglomereaza fara sens acuzatii si mii de marturii care nu le confirma, neavand nicio legatura cu mine. Imi asum riscul de a ma plimba la Inalta Curte de de Casatie si Justitie, in urmatorii ani. Dar fiecare prezenta a mea acolo va fi un rechizitoriu la adresa celor care au construit regimul politienesc din Romania.

Pe zi ce trece, se amplifica riscul ca Romania sa devina un stat bazat pe arbitrar si pe puterea personala a domnului Basescu&Boc. Acest domn a facut din dosarul insailat de Daniel Morar o problema de politica nationala si europeana. De “rezolvarea” lui depinde acum viitorul Romaniei. Asa vom scapa de monitorizarea pe justitie. Poate si de criza economica. Nu pot accepta ca situatia mea sa fie prezentata romanilor, mai ales in aceste momente, drept principala cauza a inactivitatii si ineficientei celor care ne conduc.

Prin gestul meu, ii permit domnului Basescu&Boc sa abordeze si alte teme. Sa treaca mai departe. Sa se ocupe, eventual, si de problemele tarii, nu numai de rafuiala cu mine. Am decis ca, in acest moment, e mai important sa nu lasam spatiu de manevra demagogiei si populismului ieftin.
Se contura treptat ideea ca dosarele lui Nastase duc guvernarea intr-un punct mort. Ca, pornind de la cazul meu, PSD si PDL se regasesc intr-un conflict dramatic, din cauza caruia guvernarea nu poate functiona normal, iar tara sta in loc. PSD era pe cale sa cada, din nou, la mijloc. Sa alunece intr-o capcana bine pregatita. Ma puteti suspecta de multe pacate, dar nu si de intentia de a face rau, cu buna stiinta, PSD-ului. Asa am luat aceasta decizie.

Este un gest politic, nu unul juridic. De gesturi juridice ma voi ocupa in instanta, unde nevinovatia mea va fi evidenta. Solutia nu poate fi decat una juridica, dar ea nu va veni prea curand: nu are cum, dosarul Nastase nu a fost construit ca sa fie solutionat rapid, iar acuzatul sa-si poata dovedi nevinovatia cat mai curand posibil. El a fost construit pentru a macina, sistematic, durabil si cat mai temeinic, imaginea si statutul unui adversar politic. Si, odata cu acesta, fie ca unora le place sau nu, si imaginea unui partid care, candva, intr-o alta epoca, nu cu mult timp in urma, era puternic, credibil si respectat de foarte multi oameni.

Acum, in conditiile in care se munceste mult la cladirea unui stat bazat pe putere personala, Constitutia nu mai functioneaza. Fiecare pare a avea o constitutie a sa, personala. Asa ca trebuie sa mergem mai departe si sa speram ca macar justitia va functiona.( Oare intamplator a fost declansata campania de infierare a judecatorilor, in ultimile saptamani? ) Pentru ca viitorul nostru trebuie sa se bazeze pe ceva solid, pe institutii, pe coerenta si nu pe vorbele goale pe care cineva le arunca azi intr-un fel si peste o saptamana exact invers, dupa cum bate vantul politic.

In anii si deceniile care vor urma, justitia va audia cei peste noua sute de martori din dosarulele mele “europene”. Sper sa inceapa cu cei mai in varsta, ca toata lumea sa aiba sansa sa se exprime. De azi inainte domnul Basescu&Boc trebuie sa caute un alt motiv care il impiedica sa duca tara spre progres si prosperitate. Ma tem insa ca nu va fi suficient. Dupa ce dorinta mea de a se respecta aplicarea legii nu va mai fi suficienta pentru a justifica nerespectarea legii in cazul salariilor profesorilor, lipsa de sustinere pentru pensionari, incapacitatea politiei de a tine sub control infractorii periculosi, absenta viziunii privind dezvoltarea Romaniei, dezinteresul pentru mediul rural si pentru soarta romanilor din strainatate, va urma altceva sau altcineva. Altceva, adica noi dosare pentru mine. Altcineva, adica, de ce nu, noi dosare pentru altcineva. Am facut acest gest, dar stiu ca am generat si un precedent periculos, care ne va afecta pe toti. Fiindca am acceptat ca legea sa fie aplicata dupa bunul plac al cuiva, care beneficiaza de neatentia opiniei publice si a societatii civile.